Thorbjørn Jagland, secretarul General al Consiliului Europei: Sper să prindeţi „Regina“ corupţiei din vămile româneşti

Thorbjørn Jagland, secretarul General al Consiliului Europei: Sper să prindeţi „Regina“ corupţiei din vămile româneşti

Şeful Consiliului Europei avertizează guvernanţii de la Bucureşti că trebuie să rezolve problema şpăgilor la toate nivelurile

Thorbjørn Jagland speră ca arestările de la punctele de frontieră să fie urmate de acţiuni contra corupţiei la nivel înalt. România transmite un semnal pozitiv Europei cu arestările din vămi, dar combaterea corupţiei nu trebuie să se limiteze la nivelul poliţistului de frontieră, ci să se facă simţită şi la nivel înalt. Este mesajul pe care-l transmite guvernanţilor de la Bucureşti secretarul general al Consiliului Europei,

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", oficialul spune că vrea să fie sigur că primirea României în Schengen nu duce la o extindere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Totodotă, Jagland admite că un caz Bercea Mondial cu „prietenii alese" este de neînchipuit în ţara sa, Norvegia.

„Adevărul": Raportul intermediar al Comisiei Europene critică modul în care Parlamentul român a blocat investigarea cazurilor de corupţie în care sunt implicaţi aleşi. Sunt menţionate cazurile Ridzi şi Păsat. Ce semnal dă Europei această constatare?

Thorbjørn Jagland: Nu vreau să intru în detalii în privinţa celor două cazuri, dar România trebuie să fie mult mai fermă în lupta anticorupţie. Acesta este un lucru important din perspectiva aderării ţării dumneavoastră la Schengen. Totodată, Consiliul Europei are obligaţia clară să susţină combaterea corupţiei. În întrevederile pe care le-am avut la Bucureşti, aceasta a fost una dintre principalele teme de discuţie.

Domnule Jagland, care este, concret, legătura pe care o faceţi între lupta anticorupţie şi aderarea României la Schengen?

Există o legătură clară între cele două teme. Noi nu vrem, ca în momentul în care extindem această zonă europeană fără controale la frontiere, să ne confruntăm cu o răspândire a corupţiei, a crimei organizate şi a traficul de fiinţe umane. Nu putem extinde spaţiul Schengen fără ca, mai întâi, să fim mai duri în combaterea acestor pericole la adresa securităţii europene.

Citiţi şi: Rompuy: sunt conştient de miza Schengen

Autorităţile române au arestat în ultimele zile zeci de lucrători vamali (poliţişti şi vameşi) de la mai multe puncte de frontieră, pentru corupţie şi trafic de ţigări. Cum vedeţi aceste operaţiuni?

Este un semn bun, arată că România face ceva concret în lupta împotriva corupţiei. Sper însă că aceste operaţiuni împotriva „corupţiei de zi cu zi", la nivel mic (n.r. - de lucrător vamal) vor fi urmate de operaţiuni împotriva corupţiei la nivel înalt.

Citiţi şi:

Lucrătorii vamali arestaţi sunt doar pioni pe tabla de şah a corupţiei. Credeţi că avem vreo şansă să găsim „Regina"?

Sper s-o găsiţi. România are obligaţia să combată corupţia la toate nivelurile. Uitaţi-vă la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu din regiunea Mediteranei (Egipt, Iordania)! Dacă nu avem instituţii judiciare independente, libertate de exprimare şi o presă liberă, atunci avem corupţie, care implică administrare defectuoasă la toate nivelurile (economic, politic). Singurul instrument viabil de luptă împotriva corupţiei, pe termen lung, este să aveţi instituţii ale statului independente politic, un guvern care este ferm în combaterea corupţiei, un Parlament independent, care nu este influenţat de interese economice şi, desigur, o presă integră. În caz contrar, corupţia se răspândeşte ca un cancer în societate.

Citiţi şi:

Şeful Vămii Ploieşti, Cornel Costea: Banii ajungeau la Blejnar

Blejnar: Informaţiile lui Costea, şeful Vămii Ploieşti, sunt o născocire a unei minţi bolnave

Fost şef de vamă recunoaşte: „I-am dat lunar lui Marica şpagă, timp de cinci ani“

Se bănuieşte că „Regina corupţiei" se află undeva, la nivel politic înalt. Pentru găsirea ei, de ce instrument avem nevoie?

O presă independentă contribuie la găsirea ei. Ea are obligaţia să investigheze, să aducă la lumină cazurile de corupţie la nivel înalt.

Putem da vina pe salariile mici ale poliţiştilor, funcţionarilor publici pentru că îi fac vulnerabili la mită?

Există întotdeauna o legătură între remuneraţia proastă şi corupţie. Avem acest exemplu în multe ţări. Când poliţiştii au salarii mici, sunt expuşi la corupţie.

Fratele preşedintelui român a fost văzut în compania interlopului Bercea Mondial recent arestat. Ce s-ar întâmpla cu premierul norvegian dacă fratele său ar fi văzut la petrecere cu interlopi?

Nu pot comenta cazul preşedintelui Băsescu, dar, în Norvegia, noi nu am fi putut ajunge într-o asemenea situaţie. Societatea noastră este atât de vehementă (n.r - în sancţionarea politicienilor), jurnaliştii atât de agresivi încât aşa ceva nu s-ar fi putut întâmpla. În Norvegia avem instituţii independente care ar fi intervenit cu mult înainte să ajungem într-o astfel de situaţie.

"Singurul instrument viabil de luptă împotriva corupţiei este să aveţi instituţii ale statului independente politic."

„Tinerii rromi trebuie duşi la şcoală"

Incluziunea rromilor se face prin educaţie şi locuri de muncă



Consiliul Europei este atent la drepturile minorităţilor din ţările membre. Credeţi că în România sunt suficient respectate drepturile etnicilor maghiari?

România a făcut o mulţime de progrese în domeniul drepturilor minorităţii ungare, dar acesta este un proces continuu, un dialog continuu între maghiari şi majoritate.

O parte a minorităţii ungare din România vrea autonomie, nu doar culturală şi administrativă, ci şi teritorială....

Problema depăşeşte atribuţiile pe care le am ca secretar general al Consiliului Europei. În Europa, graniţele au fost redesenate de multe ori, nu ştiu dacă este înţelept să intrăm într-o astfel de problemă.

Totuşi, putem asista la o nouă redefinire a frontierelor în estul Europei?

Sper să nu.

Italia şi Franţa au criticat adesea România pentru problemele pe care le au cu etnicii rromi români. Care sunt soluţiile pentru integrarea acestei comunităţi?

Primul pas este să admitem că integrarea rromilor nu este doar o problemă a României, Franţei sau Bulgariei. Este o problemă paneuropeană, care ar trebui să fie rezolvată la acest nivel. Este nevoie de planuri de acţiune concretă, la nivel naţional, dar şi european. Uniunea Europeană are resurse financiare destinate incluziunii sociale a rromilor, la care ţările membre pot apela. Noi în Consiliul Europei avem expertiză în domeniu, care poate fi folosită şi de România.

Deci avem fonduri, dar în ce anume trebuie să le investim?

Tinerii rromi trebuie duşi la şcoală. Este o obligaţie a statului să ofere şansă la educaţie tuturor. În ţara mea, Norvegia, este obligaţia părinţilor să-şi ducă copiii la şcoală. Educaţia este întotdeauna calea spre integrare socială, de ieşire din sărăcie şi calea de a găsi un loc de muncă. Dacă nu ai şcoală, vei rămâne şomer. Trebuie măsuri concrete pentru a realiza aceste lucruri.

Norvegia a luat măsuri concrete împotriva rromilor români care cerşesc. Sunt un pericol pentru ţara dumneavoastră?

Nu, nu sunt un pericol.

România vrea să mute Agenţia Naţională pentru Rromi de la Ministerul Muncii sub coordonarea Ministerul Internelor şi Administraţiei. Este un pas bun?

Nu pot spune niciunei ţări ce să facă. În Europa, suntem atât de buni în a ne acuza unii pe alţii de problemele pe care le avem, dar, nu la fel de buni în a face împreună ceva, ca să rezolvăm problema. Cert este că trebuie acţiuni concrete pentru incluziunea rromilor. Ar trebui să vorbim mai puţin şi să facem mai mult. Consiliul Europei a lansat anul acesta un program de formare a unor aşa-numiţi mediatori pentru comunitatea rromă. Ei au misiunea de a facilita accesul la educaţie a copiilor şi tinerilor din etnie.

Nu vă este teamă că banii alocaţi vor ajunge în găuri negre, cum s-a mai întâmplat?

Nu este vorba de bani, ci de oameni. Avem nevoie de oameni care să-i ajute pe rromi să meargă la şcoală, să-şi găsească un loc de muncă, o locuinţă. Consiliul Europei va forma oameni, mediatorii, care vin din rândurile rromilor. Ei vor fi legătura între rromi şi comunitatea în care trăiesc. Acesta este un pas concret, un lucru mai bun decât să stăm să vorbim despre problemă.

"În Europa, suntem atât de buni în a ne acuza unii pe alţii de problemele pe care le avem, dar, nu la fel de buni în a face împreună ceva, ca să rezolvăm problema."

Profil

Thorbjørn Jagland a fost premier, preşedinte al Parlamentului  şi apoi ministru de Externe al Norvegiei. În calitate de preşedinte al Comitetului Nobel, el i-a înmânat, în urmă cu un an şi jumătate, preşedintelui Barack Obama Premiul Nobel pentru Pace. Secretar general al Consiliului Europei din 2009, Jagland a avut recent, la Bucureşti, întrevederi cu preşedintele Traian Băsescu şi cu ministrul de Externe, Teodor Baconschi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările