Teodor Meleşcanu, la Adevărul Live: Baza de la Deveselu are strict rol defensiv. E nevoie de un discurs unitar la nivel naţional. Niciun vecin nu e în pericol

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, vorbeşte, de la ora 12.00, la Adevărul Live, despre schimbările de pe scena internaţională după întâlnirea Trump-Putin, cum va afecta aceasta România, dar şi despre alte subiecte de interes referitoare la politica externă a ţării noastre.

Rămâneţi pe adevarul.ro pentru principalele declaraţii: 

Adevărul: Aţi făcut recent şase luni de mandat la Ministerul de Externe şi aş vrea să punctaţi pe scurt cum le caracterizaţi. Ce credeţi că v-a ieşit în folosul României şi ce vă reproşaţi?

Teodor Meleşcanu: Din punct de vedere al politicii externe, elementul fundamental îl reprezintă programul de guvernare instituit la primul guvern al coaliţiei PSD-ALDE. Acolo există câteva lucruri foarte clare. În primul rând creşterea profilului României ca ţară membră a UE şi NATO. Al doilea, dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Pe lângă aceste două lucruri importante, adaug şi faptul că un element fundamental a fost acela de deschidere a României pentr relaţiile cu ţări din afara UE şi NATO. Aceste trei elemente au fost urmărite cu atenţie şi avem rezultate excelente, nu doar datorită nouă, ci şi datorită preşedinţiei Consiliului UE pe care România o va asigura. 

Putem vorbi despre ceea ce am reuşit şi în creşterea profilului nostru în cadrul NATO. România a reuşit să aducă pe agenda NATO securitatea în zona Mării Negre. Adaug şi faptul că am reuşit să insistăm pe o idee de prezenţă a NATO pe toată frontiera de est şi dezvoltarea de parteneriat cu ţări care nu sunt membre, dar sunt în poziţii strategice. 

Una dintre măsurile cele mai importante adoptate de actualul guvern a fost numirea unui viceprim-ministru pentru parteneriatul cu Statele Unite, mă refer la numirea doamnei Ana Birchall. Am înregistrat un vârf important în relaţiile cu SUA. Pe lângă acestea, vă spuneam de deschiderea spre ţările din afara UE. Am avut mai multe vizite cu ţări africane, latino şi asiatice, decât cu ţări europene. Sigur că există un motiv foarte serios pentru asta, există un interes foarte precis al României, candidatura pentru un loc nepermanent pentru Consiliul de Securitate al ONU. 

Centenarul Marii Uniri e un test al României de a respecta eforturile înaintaşilor noştri, dar e şi un efort de a gândi despre viitorul României în cadrul UE şi NATO, dar şi în ONU şi al celorlalte instituţii. Avem şi un obiectiv foarte precis pentru aderarea noastră la OECD. Am reuşit ca România să fie unul din actorii activi ai relaţiilor internaţionale, în zona noastră şi în lume. 

Adevărul: Domnul Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost la Băile Tuşnad şi s-a referit la viitorul UE, la relaţia cu Rusia şi la România, la ziua noastră naţională, spunând că pentru Ungaria nu e un motiv de sărbătoare. Cum priveşte MAE toate aceste declaraţii ale lui Orban făcute pe teritoriul României?

Meleşcanu: Relaţiile noastre economice cu Ungaria sunt foarte solide. Există o serie de teme foarte importante şi pentru Ungaria şi pentru România, cum ar fi gazele, dezvoltarea în infrastructură. Relaţia depăşeşte nivelul discursurilor politice pentru că pune în contact oameni, societăţi, interese economice. Unul dintre proiectele noastre foarte simple e proiectul de conectare între A3 şi M4, autostrăzile noastre şi le lor. Ungaria a recunoscut că suntem al doilea partener în materie de schimburi economice, după Germania. Există însă şi alte probleme, cum ar fi cele legate de minorităţi. Încercm să găsim cele mai bune minorităţi pentru ca rolul minorităţilor să fie acela de punte, de apropiere între noi, şi avem un principiu la care ţinem foarte mult: acela al reciprocităţii. Am dori ca minoritataea română din Ungaria să se simtă la fel de bine cum se simte comunitatea maghiară în România. Sunt lucruri foarte delicate. Noi avem propria noastră politică externă, creşterea parteneriatului cu SUA, dezvoltarea UE la creşterea convergenţei. Pentru noi, aceste lucruri sunt priorităţi.

Adevărul: Orban spunea că Rusia trebuie să fie un partener, nu un inamic. Cum vede România această declaraţie?

Meleşcanu: Fără îndoială, Rusia e una dintre marile puteri ale lumii. Însă aşa cum se spune, dacă vrei să dansezi tango e nevoie de doi parteneri. Există din partea UE această deschidere şi există şi interes pentru colaborare cu Federaţia Rusă. Dar asta nu înseamnă că noi putem să achiesăm la tot ce îşi doreşte mereu Rusia. Noi suntem interesaţi în a avea o relaţie bazată pe realism cu Rusia, pe dialog. Evident că ne dorim şi relaţii bilaterale mai bune, dar e nevoie ca aceste relaţii să fie bazate pe o recunoaştere reciprocă a interelor pe care le avem. Trebuie însă să ţinem cont că Rusia are o poziţie foarte rigidă referitoare la poziţia României, unul dintre exemple fiind baza de la Deveselu. 

Vorbim de o poziţie defensivă. E vorba de o bază de rachete anti-balistice, pentru protejarea României şi pentru protejarea alianţei Nord-Atlantice, care face parte din întreaga strategie a NATO. Aţi văzut că în ultima vreme există o proliferare a rachetelor balistice în lume, e normal să avem nevoie de scuturi de protecţie. 

Adevărul: După declaraţia lui Mihai Fifor am avut o reacţie a Ambasadei Ruse. Cât de mult a stricat declaraţia aceasta relaţiile cu Federaţia Rusă?

Meleşcanu: Această problemă a instalaţiei de la Deveselu a fost mereu folosită de Rusia, ei considerând-o o ameninţare la securitatea lor. Instalaţia de la Deveselu e pur defensivă care nu are niciun fel de capacitate ofensivă, ci doar de a intercepta rachetele balistice. Acest lucru rămâne adevărat şi cel mai important mesaj e că avem nevoie şi la nivelul României că avem nevoie de poziţii unitare, ca lumea să înţeleagă că nu pune în pericol pe niciunul din vecinii României, care va proteja ţara şi vecinii. 

Adevărul: Au fost reacţii dinspre SUA?

Meleşcanu: Nu, nu am văzut reacţii şi nici nu am auzit. A fost un subiect intern, la noi. Trebuie să fim mult mai coerenţi în mesajele pe care le dăm, că baza de la Deveslu nu afectează în niciun fel securitatea altor state şi că niciun vecin nu este în pericol.

Adevărul: A avut loc recent summitul dintre Trump şi Putin. S-a discutat despre Deveselu? Ce alte informaţii mai aveţi din spatele acestor discuţii? Are România motiv să se teamă de ceva?

Meleşcanu: Nu există nici cea mai mică îndoială că SUA nu va continua prezenţa la nivel UE şi NATO. S-a discutat mult mai mult pe teme referitoare la zone în care ar exista posibilităţi de colaborare, mai exact terorismul, Siria, şi altele. Prima întâlnire dintre Trump şi Putin a fost o primă luare de contact. Baza de la Deveselu e prinsă în bugetul apărării pe frontier de est. 

Adevărul: Există vreun semn că nu s-ar mai dori continuarea prezenţei americane în zona asta? 

Meleşcanu: Prezenţa SUA este după părerea mea o chestiune care priveşte strict problem defensive. În mod automat, dacă relaţia SUA-Rusia se va ameliora, vom mai discuta. În 2008, Rusia a intrat în Georgia, a luat două provincii „independente”, în 2014 a început conflictual din Ucraina. Cine şi-ar fi închipuit? Nimeni. Şi totuşi s-a întâmplat. A fost anexată ilegal Crimeea. Avem zone de conflicte îngheţate în continuare, Transnistria, ele creează o cooperare la nivel NATO. De aceea nu putem vorbi despre o dezangajare, ci de o colaborare în continuare.

Adevărul: Care au fost relaţiile părţilor americane legate de Legea Offshore? Se vorbeşte de amendarea ei în Parlament.

Meleşcanu: Este evident că orice exploatare de petrol şi gaze pe mare implică investiţii mult mai mari. Legea adoptată în Parlament răspune preocupării de recuperarea a investiţiilor care se pot face prin deduceri de 60%, tocmai pentru a-şi amortize cât mai rapid cheltuielile. Un al doilea lucru foarte important e că aceste zăcăminte pentru noi reprezintă şi o şansă, de a revigora industria. Trebuie să vedem cum să facem ca această şansă să ne aducă profit, să creeze pentru companii un mediu propice, interesant, şi pentru a oferi României accesul la gaze. E important şi să avem această Securitate a unor resurse dar şi de a contribui la securitatea energetică a UE şi a vecinilor. În acest scop a şi fost create conducta comună BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria - n.red.).

Adevărul: Această conductă e o condiţie ca firmele să continue construcţiile în Marea Neagră.

Meleşcanu: Este firesc, pentru o companie care investeşte acolo, e o preocupare să ai piaţă de desfacere.

Adevărul: Cum privim proiectele discutate la nivelul UE? Ce fel de Uniune Europeană îşi doreşte România?

Meleşcanu: România îşi doreşte întărirea UE în forma care există acum, stabilită prin tratatele existente. Important este summitul de la Sibiu, când vom avea o întâlnire a statelor. Ne dorim o Uniune bazată pe solidaritate. Ideaa Europei cu trei viteze a preşedintelui Macron, din punctul meu de vedere, contravine principiului de solidaritate, pentru că e nevoie de o reducere a decalajului dintre ţări. Vom promova aceste idei şi ca delegaţie de ţară dar şi din poziţia de preşedinte al Consiliului UE. Avem aliaţi în această idee, ţări care au devenit membre mai târziu. Pentru noi este, de fapt, un obiectiv pe care ni-l fixăm, de dezvoltare. Pentru alte ţări probabil că există şi interese de altă natură. Vom avea 30 de reuniuni la nivel înalt şi ministerial care se vor desfăşura în România. Sigur voma vea posibilitatea de a ne spune şi noi punctul nostru de vedere. 

La 1 august 2018, Consiliul UE a acceptat includerea României la schimbul de date din Schengen, ceea ce înseamnă că România acum împlineşte deja toate condiţiile de aderare. Important este ca orice format care se creează să fie deschisă pentru orice ţară, să nu existe ideea asta de viteze diferite în UE. Contravine ideii fundamentale pe care o reprezintă UE, aceea de coeziune. 

Adevărul: Lumea priveşte cu îngrijorare anumite prestaţii ale premierului Viorica Dăncilă, în special în întâlnirile pe care le-a avut cu alţi lideri. Presa a vânat aceste „gafe”. Există probleme? Partenerii externi au semnalat probleme legate de interacţiunea cu doamna Dăncilă?

Meleşcanu: Eu am fost la câteva vizite. Vă spun fără niciun fel de exagerare, doamna Dăncilă întotdeauna a comunicat foarte corect şi argumentat poziţia României. Nu există nici cea mai mică îndoială. Restul e cancan. Vă asigur că acolo unde am fost prezent, comunicarea a fost extrem de corectă, clară şi deschisă a dorinţei României de dezvoltare cu statele respective. Din punctul meu de vedere este cel mai important lucru pe care trebuie să-l realizăm, o comunicare cât mai corectă. Mesajele pe care le-am promovat au fost acelea de a avea în discurs o unitate la nivel de instituţii. 

Adevărul: Cine va fi mediatorul între state pe perioada preşedinţiei Consiliului UE? Dumneavoastră, doamna Dăncilă sau Preşedintele?

Meleşcanu: Fiecare, pe tronsoanele de care se ocupă.

Adevărul: Cu preşedintele României cum colaboraţi?

Meleşcanu: Am o comunicare instituţională foarte corectă şi cu preşedintele, şi cu doamna Dăncilă şi cu preşedinţii celor două Camere. 

Adevărul: Casa Albă a nominalizat recent un nou ambasador în România. Ce informaţii aveţi despre viitorul ambasadorul american aici? 

Meleşcanu: Nominalizarea e una politică, nu provine din Departamentul de Stat. Însă nominalizarea unui ambasador care are o legătură sufletească cu România, are nişte legături afective, ştie limba, eu cred că este un avantaj. Din punctul meu de vedere, sunt convins că dacă se vor îndeplini toate criteriile sale de selecţie, va exista o colaborare bună.