Temele-cheie pe care s-a concentrat dezbaterea pentru noua Lege a Educaţiei

FOTO Eduard Enea/Adevărul

Viziunea lui Sorin Cîmpeanu în privinţa noii Legi a Educaţiei a condus la un consens: întreg sistemul de învăţământ cere modernizarea curriculei şcolare, astfel încât cunoştinţele acumulate de elevi la şcoală să răspundă cerinţelor societăţii actuale. Totuşi, introducerea unui al treilea examen naţional şi salarizarea profesorilor rămân subiecte care separă apele.

La o săptămână de la lansarea proiectului noii Legi a Educaţiei, dezbaterile experţilor s-au concentrat deja pe câteva priorităţi ale sistemului de învăţământ, subliniate miercuri de ministrul Sorin Cîmpeanu. Dacă părerile sunt împărţite în privinţa introducerii treptei a II-a la clasa a X-a, a Bacalaureatului diferenţiat sau a salarizării profesorilor, atât ministerul, cât şi profesorii şi experţii în Educaţie sunt de acord că sistemul românesc are nevoie de modernizarea arhitecturii curriculare.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat miercuri propria viziune despre noua Lege a Educaţiei, unde modernizarea curriculei vechi de 10-12 ani ocupă o poziţie centrală. „Avem curricula aprobată pentru clasele I-IV şi se lucrează intens la curricula pentru clasele V-XII. Astfel, noua lege trebuie să ofere cadru pentru promovarea învăţământului centrat pe elev şi pe învăţare, nu pe predare şi pentru promovarea competenţelor-cheie şi a spiritului de iniţiativă”, a mai menţionat Sorin Cîmpeanu. Până în acest moment, este singurul aspect din proiectul noii Legi a Educaţiei cu care convin toţi reprezentanţii sistemului de învăţământ. „Este un moment crucial, în care avem posibilitatea să modernizăm învăţământul din România, prin modernizarea curriculei. Chiar dacă nu sunt foarte mulţumit de ce s-a făcut pentru ciclul primar, am speranţa că vor lua mai în serios curricula pentru gimnaziu şi liceu”, a comentat Marian Staş, expert în Educaţie.

Treapta a II-a la clasa a X-a, o propunere controversată

Pe de altă parte, introducerea unui examen naţional la finalul clasei a X-a, propusă de Sorin Cîmpeanu, împarte reprezentanţii sistemului în mai multe tabere.

„Suntem încă obsedaţi de ierarhizarea elevilor deşi ar trebui să vedem că acest model nu funcţionează. În loc să ne concentrăm pe ierarhizare şi supra-examinare, poate ar trebui să ne concentrăm pe sprijinirea elevilor cu abilităţi medii sau chiar cu dificultăţi de învăţare, ei reprezentând de altfel aproape 90% din populaţia şcolară. Doar atunci când ne vom îndrepta atenţia către aceşti copii, rezultatele la nivel naţional vor creşte”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.

„Nici elevii nu sunt foarte entuziasmaţi de această propunere. Având în vedere arhitectura curriculară din momentul de faţă nu considerăm că este oportună această iniţiativă. Ierarhizarea se poate realiza foarte bine şi în urma Evaluării Naţionale din clasa a VIII-a”, arată şi Horia Ioniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Pe de altă parte, Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală şi reprezentant al Sindicatului Tinerilor Profesori, salută iniţiativa introducerii unui nou examen pentru elevi. „Reintroducerea treptei a II-a în condiţii de siguranţă precum cele de la Bac este o idee bună, dar altfel ne întoarcem la corupţia anilor ‘90”, a comentat Riegler.

Expertul în Educaţie Marian Staş rămâne totuşi fidel propunerii din proiectul Ecaterinei Andronescu, ce introducea concurs de admitere la liceu. „Eu nu susţin ideea de examene, dar este important ca liceele să-şi organizeze propriul concurs de admitere, pentru a-şi selecta copiii de care au nevoie”, a spus expertul.

Bacalaureat diferenţiat sau deloc

Şi în privinţa examenului de Bacalaureat au fost aduse în discuţie câteva idei. „Introducerea Bacalaureatului profesional este de discutat. Unii vor să se ia după modelul german, unde poţi opta doar pentru anumite universităţi, în funcţie de tipul de examen pe care l-ai susţinut”, a explicat Marius Nistor.

Expertul Marian Staş are însă o altă soluţie pentru rezultatele slabe pe care le obţin elevii an de an la examenul de maturitate. „Bac-ul susţine în momentul de faţă o industrie a meditaţiilor. Nu trebuie să aibă toţi elevii diplomă de Bac, ci doar cei care se îndreaptă spre universitate, iar lucrurile acestea ar trebui specificate în lege. În mod normal, dacă ai absolvit clasa a XII-a ar trebui să te poţi integra în câmpul muncii”, a explicat expertul în Educaţie.

Salarizare diferenţiată, dar cum?

O altă temă fierbinte a dezbaterii publice pentru noua Lege a Educaţiei este motivarea profesorilor printr-o soluţie de salarizare care să răsplătească performanţa. Doar că părerile sunt împărţite în privinţa sistemului care ar trebui aplicat.

„Avem deja salarizare diferenţiată în funcţie de studii şi vechime şi am cerut buget suplimentar pentru a le oferi un plus de 30% la salariu colegilor care muncesc şi au mai multe activităţi cu elevii şi un plus de 50% la salariu acelor profesori care pregătesc elevi cu rezultate deosebite”, este soluţia liderului de sindicat Marius Nistor.
Şi Marian Staş susţine că profesorii ar trebui plătiţi şi pentru alte activităţi decât orele la catedră. „Este comunist să plăteşti profesorii pentru 40 de ore de predare pe săptămână. Este nevoie de o normare pe un mix de opţiuni de carieră: activitate didactică, mentorat pentru profesorii debutanţi şi consiliere în carieră pentru elevi”, crede expertul în Educaţie.

Pe de altă parte, profesorul Corneliu Riegler nu consideră că salarizarea diferenţiată este o soluţie bine-venită. „Nu poţi face salarizare diferenţiată pe rezultatele elevilor la examen pentru că nu se susţin probe la toate materiile. În plus, unii profesori predau la şcoli modeste, unde se obţin prin tradiţie note mai mici. Oricum, nu asta este marea problemă a sistemului de învăţământ”, este opinia profesorului de Istorie.

Legea Educaţiei după Ecaterina Andronescu

Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională.

Altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru cadrele didactice sau directori nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ.

Altă noutate este clarificarea problemei reprezentativităţii studenţilor în conducerea universităţilor. Chiar dacă şi legea actuală le garantează o pondere de 25% în Senatul şi Consiliul universităţii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice şi doar reprezentanţii studenţilor din Senat.

Legea Educaţiei după Sorin Cîmpeanu

Sorin Cîmpeanu nu susţine două examene pentru intrarea la liceu, dar crede că ar trebui introdus un nou examen la finalul clasei a X-a, similar celei de a doua trepte care se susţinea în perioada comunistă.

De asemenea, ministrul susţine o salarizare diferenţiată a cadrelor didactice, în funcţie de dezvoltarea profesională şi de rezultatele elevilor la examene şi debirocratizarea sistemului şi încurajarea profesorilor să contribuie la realizarea unor manuale şcolare de calitate. Cîmpeanu mai crede că noua lege trebuie să ofere un cadru legal în care să poată fi implementate noile curricule care se află în lucru.

Cum învaţă copiii europeni

Finlanda este ţara europeană cu cel mai performant sistem de învăţământ, ocupând locul şase într-un clasament mondial de profil. Finlandezii pun foarte mult accent pe învăţământul personalizat şi pe practică. Încă din anii de gimnaziu, elevii au posibilitatea să-şi aleagă materiile pe care doresc să le studieze intensiv şi pot reduce numărul de ore în cazul altora.

„Singurul examen standardizat pe care îl susţin finlandezii este echivalentul Bacalaureatului românesc doar că este altfel structurat. Elevii aleg nivelul de dificultate pentru materiile de examen, în funcţie de care vor putea eventual să obţină un loc la universitate”, a explicat Alexandra Anton, fondatoare a Centrului educaţional de inspiraţie finlandeză. Un alt atuu al Finlandei este învăţământul vocaţional, care cuprinde o arie largă de domenii, precum construcţii, automobile sau telecomunicaţii, mai explică expertul în Educaţie finlandeză.

Învăţământul vocaţional, foarte popular în Europa

Totuşi, învăţământul vocaţional din Germania este considerat cel mai bine dezvoltat din lume, deşi diferenţiază foarte mult copiii cu o pregătire slabă, de cei de nivel mediu şi de elite. Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile copiilor: o şcoală pentru cei mai slabi (Hauptschule), o şcoală pentru elevii de nivel mediu (Realschule) şi una pentru elite (Gymnasium), special creată pentru a facilita accesul la o facultate.

Germania este o ţară cunoscută în lume pentru învăţământul său profesional dual, care durează trei ani şi începe după ce elevii termină 10 ani de învăţământ obligatoriu. Pentru un loc la o şcoală profesională a companiei Mercedes, de exemplu, se bat 250 de candidaţi, tradiţia automobilelor de lux fiind o mândrie a Germaniei.

În Franţa Învăţământul teoretic este mai dezvoltat, însă sistemul de notare este diferit. Notele se acordă de la 0 la 20, nota 20 fiind cea mai bună notă, însă profesorii nu obişnuiesc să o acorde. Începând cu nota 16, elevul are menţiunea maximă très bien, adică foarte bine. Nota minimă de trecere este nota 10. ;