Taxa de pod, o şpagă anuală de 2.000.000 €

Doar jumătate dintre maşinile care trec Podul Prieteniei plătesc taxă la stat. Pentru celelalte maşini, casierii cer bani la negru. Opt casieri care percepeau, la negru, taxa de pod, la Giurgiu, au fost reţinuţi. Angajaţii fac parte dintr-un sistem, care ar duce la vârful administraţiei drumurilor.

Citiţi şi
Opt casieri din Vama Giurgiu, reţinuţi pentru luare de mită
Şpaga, un sport naţional
Şpaga de la PIC, păstrată pe stick


Podul Prieteniei a devenit sursă de venituri negre. Taxa pentru trecerea în Bulgaria - numită „taxa de pod“ - s-a convertit în şpagă luată de o filieră cu vârfuri la Bucureşti. Sistemul funcţionează din 2007, când, odată cu aderarea la UE, „angajaţii de la Pod“ au rămas singuri în vamă.

Surse din interiorul Agenţiei Naţionale de Drumuri (AND) Giurgiu, dar şi procurorii, declară că şpaga „merge“ pe un fir protejat: de la casier, la şeful „Secţiei Control“ şi, de aici, la Bucureşti. Potrivit surselor ziarului „Adevărul“, şpaga medie pentru a fenta „taxa de pod“ este de aproximativ 15 euro pentru o maşină, iar colecta se face cu ameninţări de la şefi: „Nu dai bani, te dau afară“.

Sfârşit de tură cu un plus de 8.000 de euro

Marţi dimineaţă, o întreagă tură de casieri de la Punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu a fost reţinută pentru luare de mită. Asupra a opt salariaţi ai serviciului de taxe din cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor (AND), procurorii au descoperit aproximativ 8.000 de euro, neînregistraţi în acte.

Reprezentanţii Poliţiei Giurgiu afirmă că angajaţii AND primeau bani de la şoferi fără să le elibereze în schimb chitanţe sau bonuri. O parte din şpagă a fost găsită de poliţişti într-un pachet de ţigări, aruncat sub un birou în care funcţionarii se încuiaseră. Surse din cadrul administraţiei ne-au declarat şi numele celor opt: Victor Dogaru, Ioana Dogaru (soţ şi soţie - n.n.), Costel Gavrilă (concubinul şefei Agenţiei n.n.), Cătălin Boboc, Teodora Duma, Ion Spiru, Dan Ghizdireanu şi Dana Costea.

Aceste nume ale funcţionarilor prinşi cu mită au fost confirmate şi de către Marian Mina - şeful acestora. Surse judiciare susţin că şpaga luată în timpul turei  de 12 ore a fost în diferite monede: 4.795 euro, 875 dolari, 9.200 lei, 339 de leva şi 5 lire sterline!

Traseul şpăgii

Surse din interiorul AND Giurgiu spun că angajaţii de la “taxa de pod” erau familiarizaţi cu acest gest de activitate, însă erau forţaţi să cotizeze la şefi. “Dacă nu plăteau cota la şefi erau ameninţaţi că vor fi daţi afară sau mutaţi. Unul dintre cei care încasa banii este Mina Marian, şeful Secţiei Control şi Încasare”, declară unul dintre angajaţii Administraţiei Naţionale. Funcţionarii ştiu şi care este lanţul şpăgii de la Giurgiu.

Astfel, potrivit aceloraşi surse şi confirmate chiar de prim-procurorul Radu Rădulescu, de la Parchetul Giurgiu, banii negri sunt colectaţi de la casieri de către şefii de la Secţia Control şi Agenţia Taxe Pod. “Cei care nu plăteau erau ameninţaţi cu mutarea sau cu desfacerea contractului de muncă. Sunt cel puţin zece angajaţi care ne-au sesizat”, spune procurorul Rădulescu, cel care afirmă că informări despre cazul de corupţie de la “Podul Prieteniei” au primit şi ofiţerii de la Poliţia Giurgiu. “După ce erau adunaţi de la casieri, banii mergeau mai departe, la Bucureşti”, mai spune magistratul.

Surse din interiorul AND Giurgiu spun că o parte din bani se ducea “la vârful” Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti (DRDP). Au fost vehiculate şi două nume – care apar, conform spuselor aceluiaşi prim-procuror Rădulescu – şi într-o sesizare primită de Poliţie: Vasile Ionaşcu, director al DRDP şi Liliana Piele, şef serviciu Avizare si Verificare Transporturi Rutiere (AVTR). 

“Să prezinte probe în acest sens”, a declarat directorul Vasile Ionaşcu. Acesta spune că este de trei luni în funcţia de şef al DRDP şi “am început să fac curăţenie”. “Când am ajuns în sistem, circulau informaţii despre corupţia de la Giurgiu, că dau ăia bani să stea acolo”, spune directorul.

“Am reluat testarea angajaţilor, după ce, timp de doi ani, acolo s-au angajat mai mulţi decât era nevoie. Se ajunsese şi la situaţia în care se angajau altundeva în sistemul nostru şi erau detaşaţi în acele posturi de la taxa la pod”,  susţine Vasile Ionaşcu. În acelaşi timp, Ionaşcu crede că apariţia numelui său în sesizarea privind cursul şpăgii de la Giurgiu este o “răutate, un subterfugiu pentru ca anumiţi angajaţi, care nu au trecut testarea, să rămână în acele posturi”.

În acelaşi birou cu directorul Ionaşcu se afla cealaltă “acuzată”, Liliana Piele. Aceasta a declarat că “lumea poată să spună orice, eu nu sunt importantă în această direcţie, nu am dat afară pe nimeni, iar la Giurgiu nu am fost decât o dată pe an”.

Relaţii controversate

Pe lista persoanelor apropiate “sistemului” de la Giurgiu este vehiculat – printre directori ai Companiei Naţionale a Drumurilor - şi un personaj cu funcţie în Ministerul Transporturilor: Adrian Ionescu, director general la Infrastructură Rutieră şi Concesiuni. Nu există, însă, vreo probă remisă autorităţilor în ceea ce-l priveşte pe demnitar, ci doar informaţii venite din rândul angajaţilor AND.

În ciuda îndemnurilor (medalion) de combatere a corupţiei, chiar casierii sunt cei care pretind taxe la negru   Foto: ADEVĂRUL

Aceştia spun că şeful local, Marian Mina – cel acuzat în sesizări că cerea bani din “cotizaţii” în schimbul păstrării  locului de muncă – se lăuda cu relaţia pe care o avea cu şeful de la Bucureşti. “E o mare prostie. Eu nu îl cunosc pe domnul Adrian Ionescu şi nu am competenţă să mut sau să dau afară angajaţii”, a declarat Marian Mina. Acesta spune că nu crede că oamenii săi ar fi luat mită: “Acei angajaţi nu au fost găsiţi cu bani asupra lor. Acele sume sunt conform documentelor înregistrate”!

De cealaltă parte, Adrian Ionescu, şeful din cadrul Ministerului Transporturilor, susţine că nu ştie cine e Marian Mina şi “nici nu ştiu unde e Giurgiu”! În schimb, “am auzit că se lăudau unii pe acolo că mă cunosc. Acolo e o clică pe care nu o sparge nimeni”.

O maşină plăteşte taxa la stat, alta şpaga la „privat“

În zilele de 19 mai şi 20 mai, prin Punctul de Frontieră Giurgiu, au trecut în Bulgaria 1.377 de autovehicule. Aceste maşini au cotizat, obligatoriu, pe la ghişeele unde se încasează taxa de pod. Conform surselor noastre, casierii înregistrează taxa pentru una din două maşini.

Potrivit prim-procurorului Radu Rădulescu, cei opt casieri aveau strânsă o sumă de bani - aproximativ 8.000 de euro - în diferite monede. În acelaşi timp, conform aceluiaşi procuror funcţionarii depozitaseră şi încasările pentru stat – “aceeaşi sumă, dar cu vreo 5 la sută mai mare”!

Astfel, banii negri reprezintă suma plătită de 400 până la 700 de şoferi zilnic. Adică, o sumă între 6.000 şi 10.000 de euro pe zi. La un an se adună peste 2.000.000 de euro, bani negri colectaţi de la cei care trec Podul Prieteniei. Suma strânsă de “funcţionarii de la pod” variază în funcţie de trafic şi de tipul autovehiculelor care trec spre Bulgaria.

TIR-urile aduc cel mai mare profit

La un camion se scoate mai mult, fiindcă taxa de pod oficială este de 38 de euro. La un autoturism, şpaga este mai mică fiindcă “birul de stat” este de 7 euro.  În perioada de vară-toamnă “se merge” pe autoturisme şi autocare, dat fiind afluxul turiştilor. Iarna, se scot de la TIR-uri.

Astfel se explică şi bătaia care se dă pentru un post de casier la ghişeul unde se încasează taxele de pod în condiţiile în care salariul de aici nu bate 1.000 de lei. 

15 euro percep casierii pentru o maşină taxată la negru, în timp ce taxa legală este, în medie, de 30 de euro.

Acei angajaţi nu au fost găsiţi cu bani asupra lor. Acele sume sunt conform documentelor înregistrate (…) Eu nu am competenţă să mut sau să dau afară angajaţii.

Marian Mina, şeful Serviciului Control şi Încasări Giurgiu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările