EXCLUSIV Declaraţiile expertului român căruia hoţii i-au dat să analizeze picturile sustrase de la Rotterdam: „Am avut în mână tablourile furate!“

EXCLUSIV Declaraţiile expertului român căruia hoţii i-au dat să analizeze picturile sustrase de la Rotterdam: „Am avut în mână tablourile furate!“

Mariana Dragu, curator la Galeria de Artă Europeană de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, a examinat cele două tablouri FOTO Lex Boon/NRC Handelsblad

„Adevărul“ vă prezintă în premieră ultima întâlnire a două dintre celebrele tablouri cu o persoană care nu avea legătură cu furtul lor: Mariana Dragu, curator la Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional de Artă (MNAR). Ea a acceptat să spună povestea apariţiei picturilor în România, într-o întâlnire cu jurnalişti de la un important ziar quality din Olanda, „NRC Handelsblad“, şi de la „Adevărul“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultimul expert în artă care a văzut tablourile furate din Kunsthal povesteşte, pentru prima dată de la celebra spargere din Rotterdam, cum a întâlnit cele mai valoroase dintre picturi şi cum a dat ochii cu cel puţin unul dintre hoţi. 
 
La 59 de ani, Mariana Dragu, curator la Galeria de Artă Europeană de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, este o femeie elegantă şi plăcută. Îşi aminteşte cu un fior aventura prin care a trecut în urmă cu nouă luni.
 
„Într-o sâmbătă, în noiembrie (n.r. – 17 noiembrie 2012), am primit un telefon de la o cunoştinţă, un prieten care este colecţionar, care fusese anunţat că cineva îi aduce două tablouri să le cumpere. M-a întrebat dacă pot să vin, ca să poată fi sigur că nu aruncă banii pe fereastră“, îşi aminteşte specialista în artă europeană. 
 

Mâine începe, la Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti, procesul hoţilor de tablouri de la Galeria Kunsthal din Rotterdam, furt considerat a fi „Jaful Secolului“ în Olanda. Şapte lucrări semnate de mari maeştri – Picasso, Monet, Gauguin, Matisse, De Haan şi Lucian Freud – au fost sustrase de aici în octombrie 2012, în mai puţin de două minute, de o bandă de români, potrivit rezultatelor unei anchete internaţionale. Ulterior, capodoperele au fost aduse în România, ascunse în trei perne, şi se presupune că ar fi fost arse într-o sobă din localitatea tulceană Carcaliu. Expertiza specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie a României a relevat că cenuşa analizată în acest caz provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. Conform expertizei, cuiele de la tablouri provin din secolul al XIX-lea.

Acolo, într-o „garsonieră modestă“ din zona Parcului Sebastian din Bucureşti, o aşteptau prietenul ei, colecţionarul şi alţi doi bărbaţi. „Unul era foarte bine, genul de bărbat care se îngrijeşte şi care are mijloacele financiare de a se îmbrăca bine, dar fără ostentaţie. Avea o ţinută casual, cu o cămaşă de un albastru foarte deschis“, îşi aminteşte Mariana Dragu. Bărbatul pe care ea îl descrie este, potrivit rechizitoriului anchetei, Petre Condrat (asistent al creatorului de modă Cătălin Botezatu), neimplicat direct în furt, încercând totuşi un timp, potrivit procurorilor, să-i ajute pe hoţi să-şi valorifice prada. Acuzaţia oficială care i se aduce în acest dosar este tăinuire de bunuri furate.
 
Roşcovanul tuns scurt
 
Petre Condrat şi colecţionarul de artă erau în picioare. În schimb, aşezat pe un fotoliu, în contralumină, se găsea cel de-al treilea bărbat, unul dintre principalii acuzaţi pentru furtul de la Galeria Kunsthal din Rotterdam, Eugen Darie.
 
„Era foarte bine legat, nefiind totuşi musculos. Tuns foarte scurt, aproape ras în cap, cu o faţă rotundă, era şi, cum spunem noi, pe româneşte, un roşcovan: avea obraji roşii şi o faţă albicioasă, aproape fără sprâncene. Şi-mi amintesc că avea o jachetă roşie, dintr-un fel de material impermeabil, jeans de culoare albastră şi nişte pantofi foarte albi, sport, cred că Adidas“, îşi aminteşte Mariana Dragu.
 
Lampa cu ultraviolete
 
Iniţial, a crezut că ceea ce vede pe masa din principala încăpere erau nişte falsuri bine făcute. „E o poveste pe care au tot vehiculat-o unii şi alţii şi nu e în regulă: pânzele nu puteau fi rulate, pentru că una dintre ele era lipită pe un carton foarte gros, iar cealaltă pe placaj. Probabil că aşa au fost restaurate, în anii ‘50-’60. Ştiţi, de obicei aşa se fac mişmaşuri, adică ce este copie, falsul de 19 (n.r. –secolul XIX) are ca prim indiciu că este lipită pânza pe ceva ca să nu vezi cât de veche e... Astea erau lipite, aşa că am început să-mi fac tot felul de gânduri. Şi le-am întors pe dos. Şi când le-am întors pe dos... amândouă lucrările aveau etichete ale unor societăţi de transport de artă: «Hasenkamp», pe care o ţin minte foarte bine, alta din Elveţia, care e dintre cele mai bune din lume, şi încă una, cel puţin... Iar asta indica faptul că aceste lucrări au fost la nişte expoziţii internaţionale“, explică momentul revelaţiei expertul în artă europeană. 
 
Demn de precizat că, până în acel moment, furtul de la galeria de artă din Rotterdam fusese o ştire mai curând minoră în România. Mariana Dragu spune că nu s-a gândit niciun moment la Kunsthal atunci. 
 
„Auzisem ceva de acel furt, dar n-am văzut imaginile şi nu mi-am dat seama atunci, pe moment, că ar putea fi vorba de acele tablouri. Când am început să mă conving că picturile pe care le vedeam erau originale, m-am uitat cu foarte mare atenţie: la pânză, într-un colţ; la semnătură, m-am uitat cu foarte mare atenţie să văd dacă sunt toate elementele acolo. Aveam lampa cu ultraviolete cu mine şi m-am dus în baie, la întuneric, ca să le examinez în detaliu. Şi am văzut că totul era cum trebuia să fie“. Tablourile examinate în întunericul băii unei garsoniere din sectorul 5 al Bucureştiului erau „Fată citind, în alb şi galben“, de Henri Matisse (1919) şi „Fată în faţa ferestrei deschise“, de Paul Gauguin (1898).
 
„Lasă, or să le ia ruşii“
 
Din acel moment, după cum povesteşte experta în artă europeană, lucrurile au început să se complice. „În momentul în care mi-am dat seama că picturile erau OK, i-am întrebat dacă puteau să-mi spună ceva despre locul de provenienţă al lucrărilor. Şi răspunsul celor doi a fost că «vin din Anglia». Cred că amândoi au spus acelaşi lucru, la o diferenţă aşa, de o secundă... Următoarea mea replică a fost: «Din Anglia, adică de furat!». N-au răspuns nimic la asta. «Dar ele valorează totuşi foarte mulţi bani“, au adăugat, după un moment de tăcere. Au spus că au căutat pe Google şi au văzut că acele tablouri valorau mulţi, mulţi bani. Numai că eu le-am zis: «În clipa asta, valorează zero lei şi zero bani». În clipa aia, blondul s-a ridicat şi a zis: «Lasă, or să le ia ruşii!». Şi după momentul ăsta, m-au întrebat dacă nu ar putea totuşi să le cumpere cineva: şi le-am spus că singura modalitate de a lua nişte bani pentru ele ar fi să intre în prima secţie de poliţie şi să predea cele două tablouri, spunând că le-au găsit undeva, într-o scară de bloc, într-oghenă de gunoi...“. 
 
Colecţionarul de artă, care voia să cumpere tablouri originale, dar cu provenienţă curată, a renunţat pe loc. Limpede, tensiunea din cameră ajunsese în acel moment la cote destul de ridicate. „Am vrut să fac fotografii ale tablourilor, dar blondul nu s-a uitat foarte frumos la mine când am scos aparatul. Şi atunci i-am spus că fotografiez doar spatele tabloului, ca să văd prin ce expoziţii a fost. Şi am reuşit să fac o singură fotografie, a spatelui Matisse-ului.“
 
„Un sentiment îngrozitor“
 
Şi-au spus „La revedere!“, iar lucrurile s-ar fi putut opri aici. Numai că Mariana Dragu nu e doar un expert, ci şi un iubitor de artă. „Am ajuns acasă, neliniştită, dar nu foarte tare. Mă gândeam ce trebuie făcut, ce aş putea să fac eu... Am mâncat şi am deschis computerul să caut după expoziţii. Numai că atunci când încercam să folosesc cuvinte-cheie precum «expoziţie Matisse» ori «expoziţie Gauguin» nu reuşeam să găsesc mare lucru. Şi atunci am accesat «imagini Matisse“ şi am dat imediat peste «Fata citind». Iar când am deschis legătura, era o pagină de internet a unui detectiv privat, care spunea povestea jafului de la Kunsthal, iar la finalul articolului era postat celebrul filmuleţ din camerele de supraveghere, cu hoţii ieşind din galeria de artă cu tablourile furate! Mi s-au tăiat picioarele, mai ales că în povestea respectivă scria că ar fi fost implicată mafia albaneză sau mafia irlandeză! Atunci am văzut şi că jaful avusese loc cu o lună mai devreme. Aveam un sentiment îngrozitor, între «OK, am văzut tablourile, sunt aici, trebuie să fac ceva!» şi «OK, am văzut tablourile, împreună cu Mafia!»“. 
 
Pictura „Femme devant une fenetre ouverte dite la fiance“ a fost realizată de francezul Paul Gauguin în anul 1888
 
Şi-a luat inima în dinţi, iar a doua zi a anunţat „un prieten“ care lucrează la DIICOT că a văzut ceva ce nu şi-ar fi dorit să vadă. Luni dimineaţă, făcea primele declaraţii. Iar ancheta procurorilor români a început. Curatorul galeriei de Artă Europeană de la MNAR e recunoscătoare că procurorii au încercat apoi s-o protejeze; denunţător, în dosar, e iubita unuia dintre inculpaţi. Mariana Dragu îşi aminteşte, amuzată, şi că poliţiştilor olandezi nu le-a venit să creadă atunci când anchetatorii români au anunţat că operele de artă furate de la Kunsthal s-ar afla în România. „Au zis: «Nu se poate aşa ceva!». Nu le venea să creadă. Iar dovada, cea mai bună dovadă că tablourile erau în România, a fost fotografia pe care o făcusem cu spatele Matisse-ului.“
 
După toată această poveste, Mariana Dragu are o mare speranţă şi un mare regret. „Mi-ar plăcea să apară tablourile... Îmi pare rău că nu am fost atât de deşteaptă şi de puternică încât să fi spus când m-au întrebat dacă ştiu pe cineva interesat: «Da, ştiu un cumpărător». Şi să le fi putut salva“. ;
 
Cine e proprietarul picturilor 
                                                               Tabloul „La liseuse en blanc jaune“ a fost pictat de francezul Henri
                                                               Matisse pe când începea să expună în străinătate (începând cu 1919)
 
Tabloul „La liseuse en blanc jaune“ a fost pictat de francezul Henri Matisse pe când începea să expună în străinătate (începând cu 1919)Valoarea şi proprietarul lucrărilor de artă furate de la Kunsthal au fost în ultimele luni subiectele unor intense speculaţii în presa internaţională. Potrivit informaţiilor furnizate iniţial de galeria de artă, proprietarul este „Fundaţia Triton“, o fundaţie apărută în 2011, după moartea lui Willem Cordia, un cunoscut milionar şi colecţionar de artă olandez, a cărui familie s-a îmbogăţit în ultimele sute de ani din operaţiuni de comerţ şi transport maritim. Fundaţia nu are o pagină de internet şi refuză orice contact cu media. 
 
Pe de altă parte, lucrările furate de la Kunsthal erau asigurate pentru o valoare totală de 17,1 milioane de euro, cel mai valoros fiind considerat tabloul semnat de francezul Henri Matisse (Liseuse en Blanc et Jaune), asigurat pentru aproximativ 7 milioane de euro. Potrivit presei olandeze, acestea sunt singurele cifre care pot fi luate în considerare, în condiţiile în care tablourile aveau acelaşi proprietar de mult timp. Experţii în artă susţin însă că, dacă ar fi fost scoase la licitaţie, aceleaşi tablouri s-ar fi putut vinde cu sute de milioane de euro.
   
Pigmenţi şi cuie din secolul XIX
 
În dosarul furtului de la Galeria Kunsthal au fost puşi sub acuzare mai mulţi cetăţeni români: Eugen Darie şi Radu Dogaru, originari din comuna Carcaliu (judeţul Tulcea), aflaţi în arest, Alexandru Bitu, şoferul hoţilor (de asemenea, în arest), şi un alt membru al grupării, care nu a fost încă găsit, Adrian Procop. Alături de ei a fost pus sub acuzare fostul campion olimpic la caiac-canoe, Petre Condrat, fost asistent, de asemenea, al creatorului de modă Cătălin Botezatu. De asemenea, a fost pusă sub acuzare şi mama lui Radu Dogaru, Olga, care a mărturisit, la un moment dat, că ar fi ars picturile, încercând să distrugă dovezile împotriva fiului ei. Olga Dogaru şi-a retras ulterior informaţiile, dar în soba din casa ei anchetatorii au găsit urme de pigmenţi din secolul XIX şi cuie care par să fi fost de asemenea din perioada în care operele de artă au fost create, potrivit unei expertize realizate de Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
 
Tabloul lui Matisse avea, pe verso, etichete ale unor firme specializate în transportul obiectelor de artă Foto: Mariana Dragu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: