Surse: Care sunt firmele de la care Sebastian Ghiţă ar fi cerut bani ca să le ofere „protecţie“ economică

Printre firmele cărora Sebastian Ghiţă le-a cerut bani în schimbul intervenţiei pe lângă autorităţi publice pentru buna derulare a contractelor se numără UTI, care a câştigat licitaţia pentru dosarul electronic de sănătate, dar şi asocierea dintre Telekom România Communications (fosta Romtelecon) cu firmele Bull România, Expert One Research, Deloitte şi Insoft Development & Consulting.

Aceste societăţi  au câştigat contractul ce are ca obiect ”Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”. Numele acestor contracte apar în referatul cu propunere de arestare preventivă formulat de DNA în cel mai nou dosar în care Ghiţă este cercetat.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este suspectat că a cerut sume de milioane de lei unora dintre cele mai mari firme din domeniul IT pentru ca, în schimbul banilor, să intervină pe lângă autorităţi în vederea bunei derulări a contractelor. Intervenţiile au fost făcute, potrivit DNA, atât înainte, cât şi după ce Ghiţă a fost ales deputat în Parlamentul României sub sigla PSD.

Astfel, potrivit unor surse judiciare, între firmele de la care fostul parlamentar, în prezent dispărut şi dat în urmărire, ar fi cerut bani, se numără asocierea Telekom România Communications (fosta Romtelecon) -  Bull România- Expert One Research- Deloitte audit - Insoft Development & Consulting, care a câştigat contractul în valoare de 166.782.737, 86 lei, având ca obiect realizarea proiectului "Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu, contract al cărui beneficiar este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu”. De la două dintre firmele din această asociere Ghiţă ar fi primit peste 22 de milioane de lei, pentru a interveni în vederea câştigării licitaţiei, banii fiind disimulaţi sub forma unor contracte între respectivele firme şi Teamnet.

”În cursul anilor 2013 - 2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. (...) S.A. Bucureşti şi S.C. (...) S.R.L. Bucureşti şi a primit de la aceştia, în mod indirect (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. Teamnet International S.A., semnatari ai documentelor), suma de 22.516.573,41 lei prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între S.C. (...) S.R.L. Bucureşti şi S.C. Teamnet International S.A. (cu referire la contractul nr. (...).2014 având ca obiect achiziţionarea de la furnizor de produse şi servicii fictive), promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului nr. (...).2014 încheiat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial «Mediu» şi asocierea formată din S.C. (...) S.A., S.C. (...) S.R.L., S.C. (...) S.R.L., S.C. (...) S.R.L. şi S.C. (...) S.R.L. în valoare de 166.782.737, 86 lei, având ca obiect realizarea proiectului «Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu») – cu 11 subcontractori S.C. (...) S.R.L. Bucureşti (cu referire la contractul nr. (...).2014 încheiat între S.C. (...) S.A. şi S.C. (...) S.R.L., în valoare de 41.184.117,58 lei, având ca obiect dezvoltarea şi implementarea unui sistem informatic integrat de management al proiectelor) şi S.C. Teamnet International S.A. (cu referire la contractul nr. (...).2014 în valoare de 36.734.117, 58)”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Conform datelor prezentate în presă, contractul derulat de AMPOS Mediu este al doilea cel mai mare ca valoare derulat de autorităţile române pentru servicii în domeniul IT în ultimii ani.

Un alt contract pentru care Sebastian Ghiţă a intervenit, conform procurorilor, este cel privind dosarul electronic, câştigat de compania UTI, controlată de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, cercetat şi el de DNA.

Astfel, Ghiţă ar fi cerut de la UTI aproapew 6 milioane de lei pentru a interveni la factori de decizie din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea câştigării contractului privind dosarul electonic. Şi în acest caz, banii au fost disimulaţi sub forma unor contracte, menţioează anchetatorii.

”În perioada 2013 -2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. (...) S.A. şi a primit, în mod indirect, de la aceştia, suma de 5.957.651,92 lei (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. (...) S.R.L. şi S.C. (...) .S.R.L., semnatari ai documentelor), prin simularea unor relaţii comerciale între S.C. (...) S.A. şi societăţile comerciale (...) S.R.L. (cu referire la contractul nr.(...) din 01.03.2013 şi actele adiţionale nr.1/24.02.2014, nr.3/27.02.2015 şi nr.2/30.09.2014) şi S.C. (...) S.R.L. (cu referire la contractul de prestări servicii nr.(...) din 22.04.2013), constând în achiziţionarea fictivă de servicii de analiză, proiectare, testare şi asistenţă tehnică, dezvoltare software sisteme informatice şi servicii de expertiză IT, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului nr. (...).2013, finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „«Dosarul Electronic de Sănătate» (DES)”, se mai arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Conform aceluiaşi document, Ghiţă a cerut în mod direct bani, pe care i-a primit indirect, prin intermediul firmelor Teamnet şi Asesoft, pentru multe alte contracte, derulate de autorităţi locale sau de instituţii publice. În schimbul banilor Sebastian Ghiţă a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului,, Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, pentru atribuiriea şi derularea în bune condiţii, fără impedimente la acordarea plăţilor, a unor contracte finanţate din fonduri publice încheiate.

Printre acestea, se numără contractul încheiat în anul 2014 de Agenţia Naţională de Cadastru şţi Publicitate Imopbiliară ( A.N.C.P.I.) având ca obiect implementarea proiectului "Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS în valoare de 13.027.737,60 lei, contractul încheiat în acelaşi an de Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti având ca obiect „ «Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de esănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova”, în valoare de 6.595.112,71 lei, contractul încheiat în 2015 de C.J. Tulcea având ca obiect servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5.832.650 lei şi contractul încheiat tot în 2015 de Consiliul Judeţean Braşov având ca obiect livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare, şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat , în valoare de 3.844.000 lei.  Procurorii mai spun că Ghiţă şi-a folosit influenţa şi pentru deblocarea unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT.

Mai multe dintre firmele ale căror nume apar în documentele DNA în cel mai nou dosar al lui Ghiţă se regăsesc în topul companiilor care au încheiat în ultimii ani contracte cu statul pentru servicii în domeniul IT. Astfel, conform unei note de informare privind achiziţiile de produse software realizate la nivelul ministerelor Guvernului României şi unităţilor aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora, în perioada 01.01.2011 – 31.07.2016, notă realizată de Corpul de Control al Primului ministru anul trecut, în perioada 01.01.2011 – 31.07.2016, un număr de 19 entităţi publice au achiziţionat produse şi licenţe software şi au încheiat peste 10.000 de contracte/comenzi, în valoare totală de 3.733.043.559,97 RON, cu TVA, pentru care a fost plătită suma totală de 3.131.204.615,99 RON, cu TVA.

Conform aceluiaşi document, Grupul Teamnet - se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte valoarea contractelor, cu 27 de contracte sau comenzi încheiate cu 19 autorităţi contractante, în valoare totală de 261.703.671,87 RON. Pe locul al treilea, se situează  UTI GRUP, care a încheiat în perioada menţionată 313 contracte sau comenzi în valoare de 108.178.738,49 lei, cu 46 de autorităţi contractante.

Telekom Romania Communications S.A., al cărui nume apare în cel mai nou dosar care îl vizează pe Ghiţă, a încheiat  13 contracte/comenzi cu 7 autorităţi contractante în valoare totală de 96.836.722,70 RON, valoare care situează compania pe locul al şaselea în topul firmelor care au contracte IT cu fonduri publice, în timp ce Asesoft International S.A.  este pe locul 14, cu suma totală de 25.128.186,35 RON din 6 contracte/comenzi încheiate cu patru autorităţi contractante.

Pe primul loc în acelaşi clasament se situează Siveco Romania S.A. cu 90 de contractecomenzi în valoare totală de 377.863.422,40 RON, beneficiari fiind 22 de autorităţi contractante. În top se numără o altă firmă care apare în dosare instrumentate de DNA, respectiv Romsys SRL, care se situează pe locul al cincilea, cu  92 de contracte/comenzi  în valoare totală de 97.759.864,15 RON, bani plătiţi de 27 de autorităţi contractante.

Marţi noapte, după deliberări de câteva ore, magistraţii Tribunalului Prahova i-au pus pe directorul Teamnet International, Bogdan Padiu, şi pe administratorul Asesoft International, Cristian Anastasescu, sub control judiciar în noul dosar care îl vizează pe Sebastian Ghiţă, acuzat că a cerut peste 50 de milioane de lei unor firme IT pentru contracte ai căror beneficiari au fost, între alţii, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica.

În acest nou dosar Ghiţă este cercetat pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor şi de constituire de grup infracţional organizat. De asemenea, Padiu şi Anastasescu sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A., a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă este urmărit penal în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma. 

În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova. Tot în 10 ianuarie, un alt complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.
viewscnt