Mizeria se ascunde sub preş. Medicii din România, penalizaţi dacă semnalează infecţiile nosocomiale, cauza decesului a trei dintre răniţii de la Colectiv

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Arhiva Adevărul
FOTO: Arhiva Adevărul

Nu doar arsurile au dus la decesul unora dintre tinerii care au fost răniţi în urma tragediei Colectiv, ci şi infecţiile pe care le-au contractat din spitale, au recunoscut joi medicii de la Spitalul de Arşi. Specialiştii spun că toate spitalele din lume au astfel de probleme, însă medicii români nu au voie să vorbească despre asta.

Răsturnare de situaţie în cazul răniţilor din incendiul petrecut în urmă cu mai bine de o lună la Clubul Colectiv din Capitală după ce medicii de la Spitalul de Arşi din Bucureşti au avut curajul să recunoască faptul că o parte din tinerii internaţi aici au murit din cauza infecţiilor pe care le-au luat din spital. „La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorâţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta“, a spus, iniţial unul dintre medici într-un interviu pentru Cătălin Tolontan.

Declaraţia doctorului, făcută sub anonimat, a readus în atenţia opiniei publice un subiect fierbinte despre siguranţa pacienţilor în spitale. Asta pentru că, potrivit studiilor, în toate unităţile medicale pacienţii sensibili se pot contamina cu infecţii nosocomiale, care de cele mai multe ori sunt mortale.

DOCTORII ROMÂNI, PENALIZAŢI DACĂ RAPORTEAZĂ INFECŢIILE

Diferenţa, arată specialiştii, e că dacă medicii care lucrează în străinătate sunt încurajaţi să raporteze aceste infecţii, medicii din România sunt penalizaţi dacă o fac. Tocmai din acest motiv, pe hârtie, spitalele de la noi din ţară se numără printre cele mai eficiente din întreagă Europă. Mai exact, cadrele medicale de la noi raportează sub 1% infecţii nosocomiale, în timp ce media europeană este de 7%.

Joi, medicii de la Spitalul de Arşi au explicat într-o conferinţă de presă organizată ad-hoc în faţa unităţii sanitare că în cazul „marilor arşi”, cum sunt încadraţi pacienţii răniţi în urma tragediei Colectiv, situaţia este şi mai gravă. Şansele ca ei să se contamineze în spital cu diverşi germeni şi bacterii sunt uriaşe. Infecţiile au provocat moartea a trei dintre pacienţii care au pierdut lupta pentru viaţă la Spitalul de Arşi din Capitală, a subliniat doctorul Adrian Stănculea, şeful Secţiei Terapie Intensivă a spitalului.

„Fiecare medic curant a anunţat familia, nu s-a pus niciodată problema să se ascundă infecţia. Nu aş putea spune dacă ei ar fi supravieţuit în condiţiile în care nu făceau infecţii nosocomiale, asta pentru că în cazul lor leziunile pulmonare, inhalatorii erau severe. Şi alţi pacienţi au infecţii nosocomiale“, a declarat doctorul, precizând că riscurile sunt mari la pacienţii arşi pe motiv că nu mai există bariera dată de piele.
Făcând referire la pacienţii care au fost transferaţi în străinătate şi care au murit acolo, Stănculea a menţionat că e puţin probabil ca la baza deceselor să fi stat infecţiile nosocomiale contractate în România.

„Mulţi bolnavi care au plecat de aici au plecat cu culturi sterile de la noi. E drept că după aceea unele dintre culturi, înainte de a pleca, s-au pozitivat. La patru zile arăta că acolo există un grad de contaminare, dar există diferenţe între contaminare şi infecţie. Ceea ce le-a ieşit lor poate să arate că este contaminare, nu neapărat infecţie“, adăugând că gradul de infecţie la Spitalul de Arşi se menţine în limite „acceptabile”, având în vedere patologia tratată acolo. La rândul lui, doctorul Cristian Niţescu, directorul unităţii medicale, a completat că spitalul are o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii.

„Nu există spaţii care să ne permită să facem saloane care să conţină un singur pat şi cadă proprie. Am spus de nenumărate ori că avem nevoie de un spital nou, le-am explicat celor din Ministerul Sănătăţii care sunt condiţiile, cum ar trebui organizată infrastructura pentru marii arşi“, a arătat Niţescu, precizând că nu există protocoale pentru marii arşi, ci doar nişte ghiduri, care sunt adaptate în funcţie de situaţia fiecărui pacient în parte.

„NE-AU CONDAMNAT COPIII LA MOARTE“

Reacţiile celor care şi-au pierdut copiii în urma incendiului din clubul Colectiv nu au întârziat să apară. Eugen Iancu, tatăl unui dintre tinerii care au pierdut lupta pentru viaţă la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală, a scris pe contul său de Facebook că răniţii care au rămas în ţară au fost „condamnaţi la moarte“, fiind trataţi de „medici de urgenţă fără experienţă în operaţiunile cu arşi, arşi foarte grav şi intoxicaţi“. Fiul său, Alexandru (22 de ani), era pasionat de chitară şi absolvise Academia de Studii Economice. Dus cu o maşină particulară la spital, tânărul a intrat în comă profundă la scurt timp. A fost victima cu numărul 59 după tragedia din Colectiv, al cărei bilanţ sumbru al deceselor a ajuns la 60 până în acest moment.

„Copiii ăştia care aveau arsuri pe diferite suprafeţe, dar foarte grave, trebuiau să fie introduşi într un mediu absolut izolat şi trataţi de specialişti în arsuri sau, cel mai bine, trebuiau trimişi imediat acolo unde puteau fi trataţi de specialişti şi cu aparate performante. În schimb, ei fost ţinuţi în medii nesigure, trataţi cu eforturi foarte mari din partea personalului extrem de sufletist, de implicat, dar fără experienţă în domeniu“, a scris Eugen Iancu pe Facebook.

EPIDEMIOLOG: „O TREIME DIN INFECŢII POT FI EVITATE”

Pe de altă parte, medicii epidemiologi susţin că persoanele cu arsuri grave sunt supuse riscului infecţiilor intraspitaliceşti în orice ţară din această lume şi că doar o treime din infecţiile intraspitaliceşti pot fi prevenite. „Aproape toţi marii arşi fac infecţie, iar într-un spital de arşi infecţia şi contaminarea sunt inevitabile. Unul dintre cele mai moderne spitale din Europa, în care un pacient ars este internat singur într-un salon, raportează infecţii de 30%. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem şi că în spitalele noastre, condiţiile nu sunt chiar aşa de bune precum cele din Suedia sau din Londra“, arată epidemiologul Geza Molnar.

Acesta spune că sunt mai mulţi factori care duc la infecţii nosocomiale. „Cu cât există mai multe intervenţii invazive, cu atât marii arşi sunt predispuşi la infecţii. Aici nu s-a pus problema sterilităţii produselor sau a soluţiilor sau a cremelor. Riscul de a contracta infecţii în secţiile de arşi este de 25 de ori mai mare decât în alte secţii“, a explicat epidemiologul. ;

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII: „NIMENI NU VREA SĂ ASCUNDĂ NIMIC“

Şi oficialii din Ministerul Sănătăţii au recunoscut că infecţiile nosocomiale există în spitale şi că ele pot pune în pericol viaţa pacienţilor spitalizaţi în urma incendiului din clubul Colectiv. Totodată, ei au admis că România nu dispune de suficiente camere sterile, aşa cum au alte spitale europene.

Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a explicat că infecţiile nosocomiale la aceşti pacienţi sunt o realitate şi „nimeni nu vrea să ascundă absolut nimic”.  La rânul lui, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a explicat că infecţiile nosocomiale apar şi din cauza suprautilizării antibioticelor.

Secţia ultramodernă de la Spitalul Floreasca, sub lacăt

Nici până acum, secţia de Arşi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală nu a fost folosită, cu toate că ea a fost inaugurată, cu fast, în acest an. Dotările au costat peste 4 milioane de euro, însă ea rămâne sub lacăt. Principalul motiv invocat de conducerea unităţii medicale e faptul că nu există personal specializat care să ocupe posturile scoase la concurs. Secţia este unică în România şi este destinată marilor arşi şi dispune de cinci paturi. „Nu ştim de ce nu funcţionează acea secţie. La noi în spital sunt 11 paturi pentru marii arşi. Mai sunt paturi, dar pentru copii, la Spitalul Grigore Alexandrescu“, au declarat, ieri, oficialii Spitalului de Arşi din Capitală.

De ce apar infecţiile nosocomiale

Potrivit medicului infecţionist Gabriel Popescu, de la Institutul Matei Balş din Capitală, infecţiile nosocomiale sunt considerate de către oficialii din Uniunea Europeană ca fiind cea mai importantă problemă ce pune în pericol siguranţa pacientului. „Nu pot fi eradicate, dar putem lua măsuri pentru a elimina din ele. Infecţiile nosocomiale apar de la utilizarea nejudicioasă a antibioticelor, dar şi de la transmiterea bacteriilor de la un pacient la altul“, a subliniat infecţionistul.

Mâinile curate, echipamentele sterile, decontaminarea obiectelor din jurul pacientului sunt obligatorii ca măsuri de contracarare a infecţiilor intraspitaliceşti. Totodată, este esenţial ca medicii să poată identifica pacienţii care au astfel de infecţii şi să îi izoleze, arată medicul.
Un alt specialist, care îşi desfăşoară activitatea la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, susţine că de foarte multe ori infecţiile nosocomiale sunt aduse de acasă de către anumiţi pacienţi, însă în lipsa unor analize amănunţite, ele sunt trecute ca fiind contractate în spital.

Medicul atrage atenţia că România nu are infecţii mai agresive decât cele din străinătate. „Sunt cam aceleaşi. Diferenţa este că noi nu prea avem aparate de aer condiţionat în unităţile sanitare, ceea ce este bine, pentru că acolo colcăie microbii şi bacteriile”, a precizat oficialul. „La noi trebuie schimbată legislaţia, să încurajăm medicii să raporteze infecţiile, nu să îi penalizăm. Acum, ascundem mizeria sub preş“, a mai spus doctorul.

MEDICII DIN ANGLIA NU AU VOIE CU BRĂŢĂRI SAU INELE

Aşa se procedează în Marea Britanie, unde procentul de infecţii nosocomiale publicat de Agenţia de Protecţie a Sănătăţii a fost de 6,4%. Medicul român Felicia Buruiană, care activează în sistemul medical englez de ani buni, spune că doctorii de acolo nu doar că sunt încurajaţi să raporteze infecţiile, ci sunt obligaţi prin contract.

„Toate infecţiile sunt raportate. Fiecare spital are un departament, respectiv o echipă, de control şi prevenţie a infecţiilor, care centralizează toate datele din diferitele arii clinice ale spitalului. Personalul spitalului are ceea ce se numeşte „training“ o dată pe an cu privire la modalităţile de prevenţie ale infecţiilor“, a declarat Felicia Buruiană.

Potrivit acesteia, autorităţile din Anglia au luat măsuri drastice pentru a scădea numărul de infecţii din unităţile medicale. În spitale există un cod vestimentar.

„Asistentele şi infirmierele au uniforme, iar medicii nu au halate, asta pentru că halatele se spală mai rar decât hainele. Nu este voie cu brăţări, ceas, inele. Se tolerează doar verigheta. Cerceii trebuie să fie mici, nu să atârne. Nu este voie cu mărgele sau lanţuri, eşarfe, fular etc. Medicii bărbati nu mai au voie cu cravată. Paturile sunt dezinfectate după fiecare pacient, zona unde este patul, la fel şi rezerva. Există protocoale specifice“, a conchis Buruiană.

Ancheta continuă cu cinci persoane în stare de arest preventiv

Între timp, ancheta deschisă în dosarul Colectiv continuă. Astfel, joi, procurorii Parchetului General au cerut prelungirea mandatelor pentru patronii firmei care s-a ocupat de spectacolul pirotehnic de la concertul din clubul Groazei, dar şi pentru pirotehnistul care a montat artificiile. Aceştia se află în arest la domiciliu.

Unul dintre patroni şi artificierul sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă, în timp ce al doilea patron este suspectat că ar fi distrus probe ce ar fi putut ajuta ancheta. Din documentele aflate la dosarul cauzei reiese că artificiile folosite la concertul din clubul Colectiv puteau fi utilizate doar în exterior, în spaţii deschise, şi au fost montate greşit.

Artificierul Viorel Zaharia a invocat însă în faţa procurorilor că a acţionat în conformitate şi în limitele legii care îi reglementează activitate şi că nu-şi explică modul de iniţiere şi dezvoltare a incendiului. Zaharia le-a declarat anchetatorilor că a montat artificiile împreună cu colegul său Marian Moise, un alt pirotehnist al firmei care a şi declanşat artificiile în timpul concertului, rănit şi el în urma incendiului pe care l-a declanşat.

„La Colectiv, am rămas eu cu Moise Marian. Nu pot preciza ce efecte pirotehnice am instalat, dar cred că erau T1 (articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă care prezintă un risc scăzut, conform HG 1102/2014 citată în referat - n.r.). Acestea erau inscripţionate în bulgară. Nu aveau nicio menţiune de utilizare în limba română. Iniţial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei. Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonă de delimitare pentru siguranţa publicului. La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat să montăm artificiile în spatele lor. Şi de această dată, le-am spus că nu le putem monta acolo deoarece nu este sigur. Ne-am hotărât, eu şi Moise Marian, să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei“, a arătat Zaharia în declaraţia sa.

El a precizat că, din câte a aproximat, între locul unde au fost montate artificiile şi stâlpul de susţinere era o distanţă de aproximativ 4 metri, în condiţiile în care scânteile puteau ajunge la maximum 3 metri, şi că nu a analizat din ce era alcătuit stâlpul de susţinere şi că era acoperit cu burete fonoabsorbant.

„Nu am analizat din ce era alcătuit stâlpul de susţinere, şi nici nu am remarcat buretele fonoabsorbant. Am montat câte 4 artificii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii“, a mai precizat pirotehnistul.
În documentele trimise instanţei, anchetatorii citează, printre altele, din „Cursul de pregătire a pirotehniştilor pentru focuri de artificii“ de la

Academia Tehnică Militară, în care se arată că, pe timpul tragerii, pirotehnistul trebuie să se asigure că efectele obiectelor pirotehnice nu au loc deasupra spectatorilor sau altor zone de risc, precum şi de faptul că resturile incandescente nu cad în acele zone. În curs se mai spune că „nu se poate accepta ideea că un pirotehnist efectuează activităţi pirotehnice fără să cunoască materialele asupra cărora exercită diferite agresiuni“. Procurorii amintesc, în acest context de declaraţia unui martor, care spune: „La începutul concertului, a existat un foc de artificii şi am observat că erau montate pe stâlpii schelei metalice, orientate către public şi către stâlpul de susţinere. Am văzut că jetul de jerbe bate direct pe stâlp şi mai departe cădeau peste noi în formă de scântei, care mi s-au părut fierbinţi“.

PATRONII CLUBULUI COLECTIV AU RĂMAS DUPĂ GRATII

În acelaşi timp, patronii clubului Colectiv Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Cosmin Mincu vor fi cercetaţi in continuare în stare de arest preventiv. Asta după ce miercuri magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis contestaţia procurorilor la decizia de plasare în arest la domiciliu a celor trei patroni, acuzaţi de omor din culpă. Tot după gratii sunt anchetaţi şi inspectorii ISU Antonina Radu şi George Matei care sunt acuzaţi de abuz în serviciu privind eliberarea avizelor pentru Clubul Colectiv. Practic, aceşti cinci inculpaţi sunt singurii care se mai află în arestul Poliţiei.

INSPECŢIA JUDICIARĂ: PIEDONE, ELIBERAT CORECT

Asta după ce, pe 11 noiembrie, instanţa a decis eliberarea fostului primar Cristian Popescu Piedone, a Aureliei Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi a Luminiţei Larisa Ganea, de la acelaşi serviciu. După ce l-a pus în libertate, instanţa a explicat că nu primarul emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor şi nu intra în atribuţiile sale să verifice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI. Cu toate acestea, Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să declanşeze verificări privind posibile abateri disciplinare în cazul deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar şi a celor două angajate ale Primăriei. În urma cercetărilor însă, magistraţii de la Inspecţia Judiciară au anunţat că judecătorul care a decis eliberarea celor trei nu a săvârşit abateri disciplinare, sesizarea din oficiu fiind clasată.

Cristian Popescu Piedone este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, de complicitate la cele două infracţiuni, în legătură cu emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Băsescu: Domnilor miniştri, nu vă faceţi că nu ştiaţi din 2008 de infecţii

Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că miniştrii Sănătăţii au ştiut încă din 2008 de problema infecţiilor intraspitaliceşti şi de faptul că asistenţa medicală spitalicească din România nu se bazează pe ghiduri sau protocoale. „Domnilor miniştri ai Sănătăţii: nu vă faceţi că nu ştiaţi din 2008”, a scris Traian Băsescu, joi, pe Facebook. El a postat un fragment din „Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România - 2008”, elaborat în primul său mandat de preşedinte: „Asistenţa medicală spitalicească din România nu se bazează pe ghiduri sau protocoale, iar furnizarea serviciilor şi rezultatele obţinute nu sunt evaluate şi monitorizate corespunzător, activitatea spitalelor nefiind decât sporadic supusă auditului şi evaluării clinice. În aceste condiţii, infecţiile nosocomiale revin periodic, cu consecinţe ce merg până la decesul pacienţilor şi în special al celor mai sensibili, nou-născuţii şi vârstnicii. O altă metodă de îmbunătăţire a calităţii larg utilizată pe plan internaţional, acreditarea spitalelor nu este pusă în practică în ciuda prevederilor legale atât din 2006, dar şi din 1999”.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite