STUDIU Top oraşe/cartiere unde este sigur/nesigur să trăieşti în România

Ferentari este cel mai nesigur cartier bucureştean

Românii consideră oraşele Oradea, Braşov şi Cluj-Napoca sunt oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă din România, în timp ce Alexandria este considerat cel mai nesigur loc, potrivit unui studiu asupra siguranţei vieţii în 42 de oraşe din România.

Oradea este cel mai sigur oraş din România. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu realizat de portalul imobiliar Storia asupra siguranţei vieţii în 42 de oraşe din România plus judeţul Ilfov. Astfel, românii au nominalizat Oradea, Braşov şi Cluj-Napoca drept oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă. În această ierarhie, Bucureştiul ocupă poziţia a noua, iar Ilfovul a zecea. La polul opus, Alexandria este considerat cel mai nesigur oraş din România.

Studiul, la care au participat 93.532 români, a fost efectuat în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017. Cercetarea privind siguranţa se bazează pe evaluările acordate de români oraşelor şi cartierelor în care locuiesc şi a fost realizată în colaborare cu agenţia D&D Research.
Printre criteriile de evaluare s-au numărat şi nivelul infracţional, costul general al vieţii, accesul la serviciile sociale etc.

Specialiştii afirmă că oamenii urmăresc permanent să-şi instituie un teritoriu de viaţă cât mai confortabil şi ajung să traseze graniţe de siguranţă. Astfel, servicii medicale mai bune, o ofertă educaţională mai variată, mai multe locuri de muncă, dar şi servicii de transport şi utilităţi, concură la un nivel de siguranţă crescut.

Transilvania, cel mai bun scor

Conform cercetării, Oradea, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara sunt oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana, Bucureşti şi Ilfov.

La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară. „În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un produs intern brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută, de sub 4%“, se arată în studiu.

Cartierele în care nu ţi-ai dori să trăieşti

La nivel naţional, cele mai nesigure cartiere sunt Iţcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

Cele mai sigure cartiere/zone sunt considerate Grigorescu (Cluj-Napoca), oraşul Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov).

La nivelul Capitalei, peste 16.000 de bucureşteni au desemnat cartierele Aviaţiei, Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

În Oradea, Calea Aradului, Nufărul şi Centru Civic sunt considerate cele mai sigure zone. În Braşov, Racadău, Centrul Civic şi Astra sunt cartierele clasate pe primele trei locuri. Locuitorii oraşului au mai inclus în acelaşi clasament şi zonele Tractorul, Florilor şi Calea Bucureşti.
Cartierele Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor sunt în fruntea clasamentului pentru oraşul Cluj-Napoca, iar Iris, Calea Turzii şi Baciu sunt următoarele zone din top.

Pentru sibieni, cartierele cele mai sigure sunt Ştrand, Calea Dumbrăvii şi Central, iar timişorenii nominalizează cartierele Soarelui, Lipovei şi Girocului pe primele trei locuri din clasament.

Cât de importantă este omogenitatea socială

Sociologul Mircea Kivu a explicat care sunt factorii care concură la siguranţă. Pe lângă nivelul economic sau cel infracţional al unei zone, foarte important pentru siguranţă este gradul de omogenitate socială.

„Există două mari sensuri ale termenului de siguranţă. Unul se referă la siguranţa imediată – mergi pe stradă şi ţi-e teamă că vei fi jefuit, iar al doilea are un sens mai larg şi vizează siguranţa zilei de mâine, adică previzibilitate – faptul că nu ţi-e teamă că mâine vei avea nişte probleme insurmontabile. În Bucureşti, infracţionalitatea relativ mică concură la siguranţă. Faţă de alte oraşe, În Bucureşti poţi să mergi pe stradă la ora 2.00 noaptea fără teamă că ţi se va întâmpla ceva. Diferă însă de la un cartier la altul. Nu concură numai nivelul economic al zonei respective. Nivelul economic din zonele rău-famate ale Parisului este mai ridicat decât nivelul economic din Ferentari, de pildă, dar criminalitatea este mai mare în Paris. Ţine mai degrabă de omogenitatea socială, de numărul de locuitori noi. Acolo unde nu este un grad mare de omogenitate apar probleme“, afirmă sociologul.

Psiholog: Sentimentul de siguranţă este dat şi de nivelul de cultură

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu pune accentul şi pe modul diferit în care indivizii percep siguranţa, dar şi pe cultura specifică fiecărei zone. 

„Siguranţa este percepută diferit de către fiecare individ în parte. În general, se referă la tot ce ne ameninţă modul de viaţă, proprietatea etc. Sentimentul de siguranţă este dat şi de nivelul de cultură, de civilizaţie al zonei în care locuieşti. Mi-ar plăcea să trăiesc la Oradea pentru că este un oraş în care cultura oamenilor este deosebită. Repet, faptul că te simţi în siguranţă e dat mai ales de cultura locului. (...) Oamenii aleg zonele în care vor să locuiască în funcţie de gradul de siguranţă. Se merge pe nevoile de bază definite de Piramida lui Maslow. După cele fiziologice - hrană, apă, aer, igienă, somn, sex, cele mai importante sunt nevoile de siguranţă. Nevoile de siguranţă ţin de integritatea fizică, de securitatea casei şi a familiei. Pentru copii  nevoile de siguranţă sunt cruciale. Oamenii preferă să trăiască undeva unde să se simtă în siguranţă. Securitatea personală sau accesul la serviciile sociale sunt criterii importante“, explică psihologul.

Cât de periculos este să trăieşti în Bucureşti?

Rata infracţionalităţii este unul dintre indicii importanţi ai nivelului de siguranţă. Locul al nouălea pe care îl ocupă Bucureştiul în topul siguranţei oraşelor este explicat prin rata infracţionalităţii. În ultimii ani, aceasta a scăzut, dar anumite cartiere sau zone rămân în continuare periculoase.

Astfel, în 2016, cele mai multe furturi din buzunare în RATB au avut loc în sectorul 3, peste 430 de cazuri, urmat de Sectorul 1, cu 347 de cazuri, potrivit unei statistici a Poliţiei Capitalei. În topul numărului de spargeri de locuinţe, pe primul loc se situează tot sectorul 3, cu aproape 360 de cazuri, urmat la distanţă mare de sectorul 1 şi 6. La capitolul furturi din autoturisme, cea mai mare rată a infracţionalităţii este înregistrată în sectorul 2. Aici au fost raportate peste 600 de astfel de cazuri, urmat îndeaproape de Sectorul 3 cu peste 470 de furturi.

Specialiştii arată partea bună a lucrurilor: a scăzut rata infracţiunilor cu violenţă, ceea ce face din Bucureşti un oraş mai sigur. Asta cel puţin în comparaţie cu alte capitale europene.
„Dacă vorbim de infracţiunile grave – crime, tâlhării, violuri, Bucureşti este un oraş destul de sigur în comparaţie cu altele“, a explicat specialist criminolog Dan Antonescu.  Potrivit acestuia, în Capitală nu numai românii sunt vinovaţi de infracţiuni grave, dar şi străinii care s-au stabilit aici, care provin din culturi cu totul diferite de a noastră.

„O parte din marea infracţionalitate a fost importată. Au venit arabi, chinezi, turci, care au comis tot felul de fapte. Vorbim şi de un specific cultural“, a mai spus Dan Antonescu.