STUDIU Românii se apucă de stupefiante la 21 de ani. Cel mai mic narcoman are 12 ani, iar cel mai mare s-a drogat prima oară la 41 de ani

STUDIU Românii se apucă de stupefiante la 21 de ani. Cel mai mic narcoman are 12 ani, iar cel mai mare s-a drogat prima oară la 41 de ani

Potrivit studiului realizat de Agenţia Antidrog,10% dintre narcomani au antecedente infracţionale  FOTO Adevărul

Cei mai mulţi narcomani au „debutat“ în lumea consumului de droguri de la 20 de ani, în topul preferinţelor acestora situându-se cannabisul. Aproximativ 10% dintre consumatori au antecedente infracţionale, iar jumătate dintre ei sunt absolvenţi de studii superioare. Aşa arată un studiu prezentat ieri de către oficialii Agenţiei Naţionale Antidrog.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studiul „Excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri neinstituţionalizaţi“ a inclus un eşantion de 400 de consumatori de droguri, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, 74,2 % dintre aceştia fiind bărbaţi, iar peste 20% femei.

Oficiali ai ANA  au explicat că „că studiul a fost realizat pentru prima dată în România, principalul scop al acestei cercetări constând  în evaluarea gradului de excludere socială a consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor oferite în sistem public sau privat“.

Criterii de selecţie pentru consumatorii chestionaţi

„Bineînţeles că am avut  nişte criterii foarte bine stabilite pentru cei incluşi în eşantion. Mai exact: să fie consumator de droguri în ultimele 12 luni anterioare interviului, vârsta cuprinsă între 18-49 de ani şi să fi locuit în Bucureşti cel puţin şase luni din cele 12 anterioare datei interviului“, au precizat specialişti ai ANA.

Astfel, aproximativ jumătate dintre respondenţi au declarat că au studii universitare şi post-universitare, în timp ce doar 10% au absolvit cel mult studiile gimnaziale Persoanele cu studii medii reprezintă 28% din populaţia studiată.

Cannabisul, preferat de peste jumătate dintre respondenţi

În funcţie de drogul consumat, peste jumătate dintre cei chestionaţi au declarat că preferă cannabisul, 20,5% sunt consumatori de heroină, în timp ce 13,5% au mărturisit că preferă consumul de substanţe cu proprietăţi psihoactive (SNPP). Potrivit studiului, cocaina este preferată doar de 7,5 %, în timp ce 2% au declarat consum de ecstasy, 1,5 consum de haşiş, 1,3 consum de metadonă, iar 0,3% consum de solvenţi volatili.
 
Dintre cei 400 de consumatori de droguri incluşi în cercetare, aproape jumătate au precizat faptul că, pe lângă drogul principal au încercat şi consumul de droguri secundare.

Ce droguri combină narcomanii

„Aici problema ar fi la consumatorii de ecstasy, 75% dintre ei consumând şi cannabis, cocaină şi SNPP. La rândul lor, consumatorii de cocaină, îmbină în proporţie de  66,7% cocaina cu alte droguri secundare cum ar fi cannabis, ecstasy şi medixcamente, în timp ce consumatorii de SNPP înregistrează în proporţie de 63% consum secundar, din care cea mai mare parte o reprezintă consumul de heroină. Menţionăm aici că 91% dintre consumatorii de SNPP consumă şi heroină“, au explicat specialiştii antidrog.

Consumatorii ocazionali versus cei de cursă lungă

Potrivit studiului, 57% dintre respondenţi sunt consumatori ocazionali. Dintre aceştia, 30%  consumă de 2-3 ori pe săptămână, iar 27% consumă mai puţin de o dată pe săptămână. La polul opus, se numără consumatorii „intensivi“: 32% consumă  în fiecare zi, iar 11% au declarat consum de 4-6 ori pe săptămână.

„În funcţie de drogul principal consumat, consumatorii de heroină (78%) se încadrează la consumul intensiv. Mai exact, în fiecare zi sau de 4-6 ori pe săptămână, în timp ce consumul ocazional (2-3 ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) este predominantîn rândul consumatorilor de cannabis (72,9%)“, se precizează în studiu ANA.

Debutul în lumea drogurilor: de la 12 la 41 de ani 

Referitor la „debutul“ în lumea „infernului alb“, cele mai multe dintre persoanele incluse în eşantion au început consumul de droguri la 20 de ani (13,5%). Vârsta medie de debut este de 21 de ani, în timp ce, cea mai mică vârstă a unui consumator este de 12 ani, iar cea mai mare de 41 de ani.

„În funcţie de primul drog consumat şi de vârsta la care s-a petrecut debutul în consumul de droguri, se observă că majoritatea celor care au debutat la vârste fragede în consumul de droguri au început consumul de droguri cu heroină (75% dintre cei cu vârsta de debut sub 15 ani), iar cei care au debutat într-un astfel de consum după vârsta de 15 ani şi până la vârsta de 34 de ani s-au iniţiat, în cea mai mare parte, cu canabis - 63,1% dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 15 şi 24 ani, respectiv 52,2%  dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 25 şi 34 ani. După împlinirea vârstei de 34 ani, cei care au debutat în consum au început, în proporţii egale (33,3%), cu cocaină, heroină şi SNPP“, a mai spus chestorul Sorin Oprea, directorul ANA.

10% dintre narcomanii chestionaţi au antecedente infracţionale

Aproape 10% dintre persoanele chestionate au declarat existenţa antecedentelor infracţionale, cei mai mulţi fiind consumatori de heroină, SNPP şi metadonă.

Din studiu rezultă faptul că „aproximativ o treime (30,4%) dintre respondenţii care au declarat existenţa antecedentelor penale au fost condamnaţi pentru furt, o cincime pentru tâlhărie, 15,2 %  pentru trafic de droguri, câte 13%  pentru deţinere de droguri pentru consumul propriu şi pentru prostituţie, în timp ce 4,3%  pentru înşelăciune“.

„Cei care au fost condamnaţi pentru furt, tâlhărie şi trafic d droguri sunt în principal consumatori de heroină, consumatorii de metadonă sunt cei condamnaţi pentru furt şi tâlhărie, în timp ce condamnările pentru prostituţie, înşelăciune şi deţinere de droguri sunt specifice cnsumatorilor de heroină şi cannabis“, a mai explicat chestorul Oprea.

Peste 30% dintre consumatorii de stupefiante nu au nicio ocupaţie

Doar 21,4% dintre respondenţi consideră că, în prezent, se află într-o situaţie dificilă din cauza consumului de droguri, cele mai invocate probleme fiind lipsa banilor (41,9%) şi lipsa suportului familial (23,9%). Din totalul persoanelor chestionate, 35,8% au declarat că sunt angajate ca personal cu studii superioare, în timp ce 32,5%  au precizat  că prestează o muncă necalificată.

În funcţie de statusul profesional, consumatorii de droguri din Bucureşti sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (33,6%), în timp ce 38,5% dintre ei sunt fără nicio ocupaţie.

„Majoritatea angajaţilor cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sunt consumatori de canabis (26,1%  dintre cei 34,2 %). Consumatorii de heroină şi SNPP se află în situaţia opusă (14,8%  şi 11,%  dintre cei 39,2% - fără ocupaţie sau casnici“, se mai precizează în studiul ANA.

Venitul mediu lunar al consumatorilor de droguri

O treime dintre consumatorii de cocaină, haşiş, canabis au declarat un venit mediu lunar pentru fiecare membru al familiei de peste 2.000 lei, restul situându-se în intervalul 501 - 2.000 lei. În  cazul consumatorilor de SNPP majoritatea au un venit între 200 şi 500 lei pe lună, în timp ce 50% dintre consumatorii de heroină au un venit declarat pentru fiecare membru al familiei între 500 şi 1.000 de lei.

Cluburile, tentaţia consumatorilor de droguri recreaţionale

Pentru consumatorii de heroină, metadonă sau SNPP, în majoritatea cazurilor, nu există preocupări cultural-artistice. Mai exact, aceştia nu sunt doritori să vizioneze un film artistic sau o piesă de teatru. Deşi se implică în activităţi cultural-artistice, frecventarea cluburilor rămâne cea mai tentantă modalitate de petrecere a timpului liber pentru consumatorii de droguri recreaţionale.
228 de decese cauzate de consumul de droguri în perioada 2001-2012

228 de decese înregistrate în România în perioada 2001-2012

Potrivit rapoartelor Naţionale privind situaţia drogurilor, în România, în perioada 2001-2012 au fost înregistrate 228 de decese cauzate  direct de consumul de stupefiante. În plus, în Bucureşti, în anul 2012 au fost înregistrate 26 de decese, direct asociate consumului de droguri şi 16 cazuri de decese, indirect asociate consumului de droguri.

Totodată, în 2012 se remarcă, în cazuistica urgenţelor medicale prezenţa a 133 de cazuri de tentative de suicid  şi a 9 decese, 10 dintre cele 133 de cazuri fiind atribuite consumului de substanţe noi, cu proprietăţi psihoactive  (etonobotanice ).

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările