Stroe a dat verde poliţiştilor urmăriţi penal să ocupe funcţii de conducere. Chestorul Manoloiu, acuzat de fraudarea referendumului, primul beneficiar

Radu Stroe, ministrul Afacerilor Interne, a mai luat o decizie „inspirată“       FOTO Adevărul

Poliţistii urmăriţi penal pot ocupa funcţii de conducere în Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Este decizia ministrului Radu Stroe care, potrivit Hotnews, a modificat printr-un ordin dat la începutul lunii februarie „Ghidul carierei poliţistului şi cadrelor militare“.

Mai exact, şeful de la Interne a  eliminat una din condiţiile minime obligatorii pentru ocuparea unor funcţii de conducere în sistem, şi anume că poliţiştii şi cadrele militare „să nu se afle în curs de urmărire penală“, condiţie abrogată din articolele 20, 21, 22, 23 din Ghidul carierei poliţiştilor.

Radu Stroe a semnat ordinul pe 4 februarie 2013, publicat în MOF nr. 74 din 5 februarie,  iar la câteva săptămâni după această „iniţiativă“, a  numit şef al Corpului de Control din Ministerul Afacerilor Interne pe chestorul Constantin Manoloiu, urmărit penal în dosarul Referendumului.

„Nu am fost consulaţi pentru acest lucru. Este o decizie care s-a luat fără noi. Sigur că nu suntem de acord. Unii poliţişti sunt sancţionaţi pentru simplul fapt că nu şi-au plătit chiria sau că au nu ştiu ce restanţe la întreţinere.  Iar acum, prin această modificare, urmăriţii penal pot ocupa funcţii de conducere…Probabil, cineva este încurcat de existenţa urmăririi penale. Vă dau doar două exemple: cazul chesorului Căbulea şi pe cel al chestorului Manoloiu“, au declarat pentru adevărul.ro surse din cadrul  sindicatelor poliţiştilor.

Precizările Ministerului Afacerilor Interne

Referitor la aceste modificări dorite de ministrul Radu Stroe, oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) susţin că s-a luat această decizie pentru evitarea „unor situaţii discriminatorii în ceea ce priveşte poliţiştii şi cadrele militare care doresc să participe la un examen/concurs pentru ocuparea unor astfel de funcţii, faţă de cei care ocupă o astfel de funcţie.“

„Exemplificăm în acest sens situaţia unui poliţist/cadru militar care ocupă o funcţie de conducere şi faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale: acesta poate ocupa în continuare o funcţie de conducere întrucât potrivit dispoziţiilor statutare punerea la dispoziţie şi implicit eliberarea din funcţie operează doar în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale/ trimiterii în judecată. Însă, un poliţist/cadru militar faţă de era începută urmărirea penală, deci aflat în aceeaşi situaţie cu cel din exemplul anterior, nu poate participa la un examen/concurs pentru ocuparea unei funcţii de conducere“, au precizat reprezentanţii Biroului de Presă al MAI în răspunsul trimis la solicitarea făcută de ziarul nostru.

„Precizăm, totodată, faptul că proiectul de modificare a O.m.a.i. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor a parcurs procedura de transparenţă decizională, fiind publicat la sfârşitul lunii ianuarie pe site-ul www.mai.gov.ro, nefiind formulate observaţii sau propuneri.Constatându-se faptul că O.m.a.i. nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor, anterior modificării prin O.m.a.i. nr 13/2013 era în dezacord cu prevederile Legii 360/2002, în temeiul căruia a fost emis, s-a impus emiterea O.m.a.i. 13/2013 pentru punerea în acord a reglementărilor respective“, au concluzionat aceştia.

Constantin Manoloiu, urmărit penal, dar făcut şef al Corpului de Control

Chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, fostul şef al Direcţiei de Evidenţa Persoanelor, a fost numit pe 24 februarie în funcţia de director general al Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne (MAI), de către ministrul Radu Stroe.

Alături de fostul secretar de stat al MAI, Nicolae Căbulea, chestorul Manoloiu este urmărit penal de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de abuz în serviciu în formă calificată în dosarul „Referendumul“.

Chestorul Manoloiu a fost acuzat că, în contextul validării de către Curtea Constituţională a referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din iulie 2012, a trimis două adrese contradictorii privind numărul cetăţenilor români înscrişi pe listele electorale permanente.