Stop fals coronavirus. Satiră şi iresponsabilitate în vreme de Covid-19

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
ss

Pandemia a adus cu ea şi o multitudine de pagini cu conţinut dubios care publică un amestec de informaţii false şi adevărate ascunse sub un aşa-zis umor. Multe au apărut în primăvara lui 2020, au crescut constant, prin distribuirea de informaţii nereale sau crearea de conţinut total inventat.

Analiză de Oana Despa şi Nicolae Ţîbrigan

Logos-Sabia Adevărului este o astfel de pagină care, în ultimele zile din 2020 şi primele ale lui 2021, a creat o adevărată isterie pe Facebook prin fabricarea unei ştiri despre un preot ortodox „mort de vaccinare împotriva Covid-19”.

Pe 29 decembrie 2020, pagina Logos – Sabia Adevărului făcea o postare despre moartea unui oarecare părinte „Marincia Argatu din comuna Zvoriştea, judeţul Suceava”, eveniment neplăcut care ar fi avut loc imediat după vaccinarea împotriva COVID-19. Postarea devine imediat virală (416 comentarii şi peste 1,3 K distribuiri), şi apare la fix o lună după ce o altă pagină crescută în pandemie - Credinta Si Iubire In Dumnezeu povestea cum „părintele” Marincia ajuta copiii nevoiaşi de Moş Nicolae. Ambele pagini se adresează la două segmente de public – unul refractar faţă de autoritatea Bisericii Ortodoxe şi care face băşcălie pe seama postărilor (amplificând involuntar impactul acestora), iar altul e format dintr-un public bigot, care cel mai probabil nu poate identifica „falşii preoţi” din postări pentru că...aceştia nu urmăresc filmele de la Hollywood. Ambele pagini susţin că reprezintă câte un pamflet, dar există şi câteva aspecte de remarcat în aceste cazuri.

d

Eticheta de “satiră sau pamflet” nu este deloc recunoscută şi însuşită de  unii dintre cititori, lucru evident din interacţiunea pe care aceştia o au cu conţinutul paginii, care demonstrează incapacitatea lor de a discerne unde se termină satira şi unde începe realitatea. Astfel, postarea ajunge masiv în grupuri conspiraţioniste şi anti-vaccin, care joacă rolul de veritabile „echo chambers” (cutii de rezonanţă). Acolo membrii doar se aprobă unii pe alţii, iar cei care nu fac parte din „peisaj” sunt scoşi rapid pentru că nu respectă „standardele” comunităţii.

O căutare sumară pe Google a informaţiilor din postare arată evidenţa: nu există niciun fel de preot ortodox sau catolic pe nume Marincia Argatu din Zvoriştea. Mai mult, preoţii nu fac parte din prima categorie profesională care ar urma să fie vaccinată împotriva bolii declanşate de SARSCOV2.

Un instrument mai avansat, dar la îndemâna oricui, ne arată şi cine este personajul de a cărei imagine au profitat administratorii paginii pentru propagarea minciunii. Google Images Reverse Search demonstrează că, în imagine, nu e nimeni altcineva decât actorul american Christian Bale, care joacă rolul preotului catolic John Miller din filmul „Florile războiului” (The Flowers of War). Aici aveţi trailerul dacă sunteţi interesaţi de respectiva producţie cinematografică.

Actorul Christian Bale mai e cunoscut şi datorită rolurilor sale jucate în trilogia „The Dark Knight”.

Cum am descoperit falsul şi câţiva paşi simpli pentru identificarea imaginilor trucate

Vă arătăm, în cele expuse mai jos, cum puteţi folosie singuri câteva instrumente gratuite de pe internet pentru a afla singuri care imagini sunt falsificate.

  • Descărcăm imaginea pe care o suspectăm ca fiind falsă în calculator
  • Deschidem Google Images şi apăsăm pe iconiţa care reprezintă un aparat foto.

Aceeaşi operaţiune poate fi repetată prin procedura „drag and drop” a imaginii pe motorul de căutare Google Images.

xxx
  • Selectăm imaginea din locaţia unde am descărcat-o dând click pe Upload an image >>>> Alege fişierul.
aa
  • Drept rezultat Google Images îţi afişează o listă de rezultate cu articole care conţin imagini similare cu cea pe care ai încărcat-o, descoperind-o inclusiv pe cea originală. În cazul nostru, motorul de căutare Google a afişat 234 de rezultate cu imagini similare unde actorul Christian Bale joacă rolul unui preot catolic blocat în oraşul Nanking.
zz

Uneori rezultatele afişate nu sunt relevante, aşa că poţi repeta paşii de căutare folosind motoarele de căutare Bing, Yandex, ori platforma TinEye Reverse Image Search – un motor de căutare ce-ţi poate oferi o listă întreagă de surse de internet care au folosit aceeaşi imagine. Avantajul TinEye e că motorul îţi poate afişa rezultatele în funcţie de filtrele: „Best match” (Cea mai bună potrivire), „Most changed” (Cele mai modificate), „Biggest image” (Cele mai mari imagini), „Newest” (Cele mai noi) şi „Oldest” (Cele mai vechi”; sau după domenii/colecţii.

aa

Drept rezultat al acestor căutări Reverse Image Search puteţi verifica două aspecte foarte importante: în primul rând, vă puteţi da seama dacă imaginea este una originală, sau a fost supusă editării în Photoshop. În cazul nostru putem vedea uşor că pozei i s-a adăugat doar o căsuţă de dialog şi a fost decontextualizată pentru a se folosi într-o postare de satiră, dar care a fost percepută de public ca fiind o „ştire” reală.

Un alt aspect destul de important se referă la faptul că, prin metodele de căutare descrise anterior, se poate verifica şi data publicării pozei originale şi ce reprezintă aceasta în realitate. Astfel, pagina „Logos – Sabia Adevărului” a folosit o imagine-captură dintr-o secvenţă a filmului „The Flowers of War” pentru a prezenta o cu totul altă poveste despre „Părintele Marincea” îmbrăcat în sutană catolică, din comuna Zvoriştea (jud. Suceava) unde sigura biserică e cea ortodoxă (Biserica Adormirii Maicii Domnului).

Cine se află în spatele la Logos – Sabia Adevărului

Din secţiunea privind transparenţa paginii, aflăm că aceasta a fost creată pe 18 martie 2020 sub denumirea de Dănuţ Radea – Live-ul Bucuriei ca, după numai o lună, să devină o pagină de satiră/parodie Logos – Sabia Adevărului. Administrarea paginii se face de pe două conturi înregistrate în România şi pagina n-a rulat încă reclame pentru postările sale.

aa

Chiar dacă pagina e una de satiră şi presupune conţinut de umor şi parodie, cele mai multe postări duc în eroare publicul şi pot avea consecinţe negative prin isterizarea unui public neinformat în ceea ce priveşte programul guvernamental de vaccinare anti-Covid.

Aşa se explică şi de ce postarea cu aşa-numitul „preot Marincia Argatu” a devenit una virală, în condiţiile în care publicul de pe reţelele de socializare deja e alarmat din cauza ştirilor cu voluntari decedaţi sau asistente leşinate de pe urma administrării vaccinurilor.

De fapt, pagina îşi maschează falsele naraţiuni prin apel la satiră. De ce spunem asta?

Pentru că printre „glumele” pe seama actorilor, găsim şi astfel de postări cu mii de distribuiri şi sute de reacţii:

f
Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Apoi, postările satirice cu actori prezentaţi drept preoţi au devenit deja o marcă înregistrată pe paginile Logos – Sabia Adevărului şi Credinta si Iubire in Dumnezeu.

Conţinutul celor două pagini este aproape similar, iar actori precum Steven Seagal, Christian Bale, Rowan Atkinson, Jason Statham, Robert De Niro, Sean Penn şi Brendan Gleeson devin rând pe rând preoţii ortodocşi în veşminte catolice: Arsenie de la Mănăstirea Troia, Marincia Argatu I, Nechifor de la Mănăstirea Prislop, Ioan de la Biserica 3 Ierarhi, Marincia Argatu al II-lea, Nicodim, Ştefan de la Biserica Sf. Elefterie, Mitrofan din comuna Lumina, şi multe astfel de bazaconii luate în serios de către segmente de public credul.

Evident că satira şi umorul au rolul lor la nivelul vieţii cotidiene: de construcţie a imaginii, reducere a tensiunii sociale, de refulare a stresului, interacţiune culturală, mecanism de auto-apărare în situaţii de criză, acumularea de capital social, etc, dar utilizarea acestora ca paravan pentru a populariza dezinformări şi teorii ale conspiraţiei pe tema COVID-19 şi anti-vaccinare e un gest destul de cinic şi chiar periculos.

E una să faci umor pe seama acestor teorii, şi alta să foloseşti băşcălia şi confuzia publicului pe social-media pentru a-ţi creşte popularitatea şi numărul de urmăritori.

Am încercat să luăm un punct de vedere despre intenţiile legate de pagină de la creatorii ei, dar până la această oră, nu avem un răspuns.

Oana Despa este redactor-şef al publicaţiei „Buletin de Bucureşti” şi moderator al „Buletinului de Fake News”, difuzat, în fiecare joi, de la ora 20.00 pe pagina de Facebook „Factual”. Este absolventă a facultăţilor de Drept şi Filologie şi are experienţă în jurnalism de investigaţii.

Nicolae Ţîbrigan este membru în Consiliul de Experţi LARICS şi expert asociat LID Moldova.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite