Statul, incapabil să recupereze sute de milioane de euro de la VIP-urile condamnate

Statul, incapabil să recupereze sute de milioane de euro de la VIP-urile condamnate

Marian Iancu, Elena Udrea, Ovidiu Tender şi Dan Şova

Atacurile constante la adresa Curţii Supreme, venite chiar din partea instituţiilor statului, au şanse mari să scape VIP-urile de puşcărie şi să le lase prejudiciile de milioane pe care le-au adus statului, în buzunare. Asta în timp ce România nu are bani nici să-şi trateze bolnavii sau să-şi educe copiii.

Statul român urmează să primească 200.000 de euro de la statul Monaco. Banii reprezintă 2/3 din cei aproape 300.000 de euro găsiţi de statul român într-un cont din Monaco al omului de afaceri Marian Iancu (condamnat la 14 ani de închisoare) şi pe care procurorii DIICOT au pus sechestru. Deşi în cont se află o sumă apropiată de 300.000 de euro, mai precis 293.000 de euro, statul român poate lua doar două treimi din total. O treime revine Principatului Monaco. Acesta este anunţul făcut la finalul lunii noiembrie, de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care, în acelaşi timp, a recunoscut că suma ce va fi recuperată de stat de la Iancu este mică. Practic, reprezintă mai puţin de 0,1% din prejudiciul de 215 milioane de euro pe care autorităţile române trebuie acum să-l recupereze în acest dosar. 

Nici inspectorii de la ANAF nu au reuşit să mare lucru în acest caz. Aceştia anunţau la sfârşitul lunii iulie că au recuperat doar 2,5% din prejudiciul din dosarul Rafo-Carom. Si acesta nu este singurul caz în care autorităţile sunt neputincioase în a strânge la bugetul statului banii furaţi prin acte de corupţie. De exemplu, la începutul lunii noiembrie, omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani şi şapte luni de închisoare în acelaşi dosar, a fost liberat condiţionat, după ce a executat mai puţin de o treime din pedeapsa primită. Şi poate asta nu ar fi creat prea multă frustrare dacă ar fi fost recuperaţi banii furaţi. Însă, din cele 184 de milioane de lei stabilite de instanţă drept prejudiciu în sarcina sa, statul a recuperat mai puţin de 10 milioane. Dacă această stare de fapt, ce nu reprezintă o excepţie, poate părea revoltătoare, lucrurile sunt pe cale să devină mult mai grave după deciziile controversate ale Curţii Constituţionale ce au condus la reluarea sau suspendarea marilor procese de corupţie aflate pe rolul Curţii Supreme.

Dosarele penale ale politicienilor, aruncate în aer de deciziile CCR

Reamintim că în septembrie 2018, Executivul condus de Viorica Dăncilă a sesizat CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pe motiv că doar patru din cei cinci judecători ai unui astfel de complet sunt traşi la sorţi, şi nu toţi cinci aşa cum specifica legea modificată anterior chiar de către PSD. Această sesizare venea pe fondul problemelor penale ale liderului partidului de la acea dată, Liviu Dragnea, iar judecătorii constituţionali i-au dat dreptate Guvernului. Astfel, Dragnea a putut amâna judecarea apelului său cu aproape un an. Dar, beneficiari ai acestei decizii sunt toţi cei care au dosare în apel pe rolul Curţii Supreme, şi chiar şi cei care au o sentinţă definitivă, însă nemotivată. Printre aceştia se numără Elena Udrea, Dan Şova sau fostul ministru Constantin Niţă, ce şi-au văzut condamnările anulate.

Consecinţe cu adevărat serioase are însă cea de a doua decizie a CCR cu privire la completele de trei nespecializate. Sesizată de către Florin Iordache, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor pentru o zi de chiar Liviu Dragnea, decizia CCR vine prea târziu pentru a-l mai ajuta pe acesta din urmă, însă ea permite tuturor VIP-urilor cu procese pe rolul instanţei supreme să solicite reluarea de la zero a dosarelor, cu excepţia celor soluţionate definitiv. Astfel, dacă în cazul reluării judecăţii unui dosar în apel vorbim de o durată de până la un an, reluarea unui dosar de la zero înseamnă patru, cinci ani de procese, timp în care multe din infracţiunile imputate vor ajunge să fie prescrise.

Romsilva cu prejudiciu de 300 de milioane de euro, reluat de la zero

Deciziile favorabile inculpaţilor nu s-au lăsat aşteptate: pe 11 noiembrie un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă hotărăşte reluarea de la zero a dosarului retrocedărilor ilegale de păduri în care foştii deputaţi PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam sunt acuzaţi de mai multe fapte de corupţie. Dosarul este unul special, în principal datorită prejudiciului, estimat de procurorii DNA la peste 300 de milioane de euro. Prima sentinţă în acest dosar fusese pronunţată în mai 2018, iar Viorel Hrebenciuc, care-şi recunoscuse vina, fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.

Cum faptele imputate acestuia s-au petrecut în anul 2012, înseamnă că acuzaţia de trafic de influenţă se va prescrie în anul 2026. Cum dosarul a fost trimis în instanţă în 2015, înseamnă că a fost nevoie de trei ani doar pentru ca judecătorii să ajungă la o primă sentinţă şi să redacteze motivarea acesteia (necesară pentru începerea fazei de apel). Dacă rejudecarea dosarului va dura din nou trei ani, ar mai rămâne trei ani pentru judecarea apelului şi formularea unei sentinţe definitive până când acuzaţia de trafic de influenţă să se prescrie. Viorel Hrebenciuc mai este acuzat de constituire de grup infracţional şi spălare a banilor, acuzaţii pentru care a fost achitat însă.

Situaţia este similară cu alte cauze în care sunt implicate VIP-uri. De exemplu, dosarul lui Darius Vâlcov (foto sus), condamnat în primă fază la opt ani de închisoare pentru un prejudiciu de trei milioane de euro, se rejudecă de la zero. Faptele incriminate au fost comise în urmă cu zece ani, iar instanţei i-au trebuit cinci ani pentru formularea primei sentinţe şi motivarea acesteia. Este şi situaţia deputatei PSD, Andrea Cosma, condamnată la patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu într-un dosar cu prejudiciul de aproape 18 milioane de lei. Cum condamnarea sa nu este nici măcar motivată, procesul nu poate înainta nici în a fi reluat de la zero. Toate în condiţiile în care infracţiunile de care aceasta este acuzată se prescriu în anul 2022.

Darius Vâlcov şi Dan Şova

De deciziile CCR a profitat la maxim şi fostul ministru Dan Şova. Condamnat definitiv, în iunie 2018, la trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă în dosarul Cet Govora, fostul ministru a ieşit din puşcărie după doar cinci luni, graţie primei decizii a CCR ce obligă instanţa să-i anuleze condamnarea. Nu a existat timp pentru rejudecarea apelului pentru că, graţie celei de a doua decizii a CCR, pe 21 octombrie 2019, instanţa a decis reluarea de la zero a procesului. Astfel, fostul ministru are şanse să scape prin prescripţie de acuzaţia de trafic de influenţă, ce se prescrie în 2025. Prejudiciul în acest dosar este de 1,3 milioane de lei.

Cu o astfel de Justiţie, nu mai putem vorbi de egalitate în faţa legii

Numărul cauzelor afectate de decizia CCR este de circa 20, iar primul termen de prescripţie în aceste dosare este peste doar doi ani, în 2022, a declarat pentru Adevarul Nistor Călin, şeful interimar al DNA. De altfel, raportul de anul trecut al DNA arată că, în cele mai multe cazuri, durata întregului proces penal este de peste 5 ani (în cazul a peste 506 inculpaţi, faţă de doar 81 de inculpaţi pentru care procesul penal a durat între 2-3 ani, sau 131 cu un proces între 4 şi 5 ani).

Şi fără decizii definitive de condamnare, autorităţilor le este imposibilă recuperarea prejudiciilor. „Deşi există posibilitatea unei acţiuni separate pe cale civilă, autorităţile preferă să meargă cu această cauză în paralel cu cea penală. Dacă se ajunge la o soluţie de prescripţie, în 905 din cazuri nu se mai recuperează niciun prejudiciu. Practic, în orice litigiu de natură civilă trebuie fundamentată o răspundere civilă. Dacă nu l-ai condamnat cum să-l tragi la răspundere?”, explică avocatul Adrian Cuculis.

Cu alte cuvinte, VIP-urile inculpate în marile dosare de corupţie s-ar putea să nici nu mai fie nevoite să îşi ascundă averile ilicite.

„În ultimii doi ani am asistat la un regres fără precedent atât al statului de drept, dar şi al modului în care se face justiţie. Deciziile CCR au avut un efect dramatic asupra modului în care sunt administrate marile dosare de corupţie. Efectul se va cuantifica atât în imposibilitatea de a-i aduce în faţa justiţiei pe vinovaţi, dar şi în capacitatea statului de a-şi recupera prejudiciile. Aceasta din urmă este o temă deja sensibilă, în contextul în care autorităţile reuşesc să recupereze un procent infirm din prejudiciile aduse în marile dosare de corupţie. Acest mod de a face justiţie în România, unde statul nu are greutăţi în a impune o sentinţă executorie faţă de oamenii obişnuiţi, dar devine imediat inept atunci când e vorba de inculpaţii din aceste dosare, reprezintă un atac direct la o valaore fundamentală, egalitatea în faţa legii”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.

Cineva îşi bate joc de Justiţie. În curând se vor înghesui deciziile de prescripţie şi fiecare va rămâne cu ce a furat

Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR

Potrivit experţilor în domeniu, în ultimii ani, nici nu a existat un interes de a întări instituţiile care se ocupă cu recuperarea prejudiciilor.

În România, în urmă cu câţiva ani a fost înfiinţată o agenţie care se ocupă doar cu recuperarea acestor prejudicii, iar una dintre metode era să vândă bunurile sechestrate încă din timpul procesului. Din păcate însă, marea majoritate a sechestrelor nu au însă o corespondenţă reală cu prejudiciile calculate. Vorbim de situaţii în care mulţi dintre cei anchetaţi reuşesc să-şi înstrăineze mari sume de bani înainte ca acestea să fie identificate de către anchetatori. Din păcate adevărul este că anchetele de natură financiară sunt la început în ţara noastră. La acest lucru se adaugă şi faptul că punerea în aplicare a hotărârilor definitive de către ANAF este una modestă, sub 10%. Din păcate, în ultimii ani, politicile publice în această zonă nu au fost tocmai încurajatoare, ca să folosim un eufemism. Interesul nu a fost ca aceste instituţii să fie întărite”, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Completele de la Curtea Supremă, atacate din nou la CCR

Şi de parcă cele două decizii ale Curţii Constituţionale nu ar fi fost suficiente, judecătorii Curţii Supreme ar putea fi obligaţi să decidă reluarea de la zero a unor noi procese. Asta după ce, la începutul lunii noiembrie atât Avocatul Poporului cât şi Teodor Meleşcanu, în calitate de preşedinte al Senatului, au atacat din nou la CCR modul de formare a completelor de trei judecători de la Curtea Supremă. Mai multe publicaţii au scris atunci că miza reală a acestei noi sesizări o reprezintă anularea sentinţei definitive din dosarul retrocedărilor frauduloase de pe litoral. Cristi Borcea, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în acest dosar, din care a executat doar nouă luni graţie unei condamnări anterioare, a decis la doar câteva zile după ce a fost liberat condiţionat să ceară anularea condamnării. Motivele invocate sunt aceleaşi cu care Avocatul Poporului a sesizat CCR. Contestaţii similare depuse de mai mulţi condamnaţi în acest dosar au fost deja admise în principiu, urmând ca judecătorii să se pronunţe pe fond. Miza acestui proces ce a durat nu mai puţin de nouă ani: prejudiciul de 114 milioane de euro.

Cum merge recuperarea prejudiciului din acest dosar? În luna octombrie, la opt luni de la pronunţarea sentinţei definitive, primăria Constanţa susţinea că e gata să autorizeze construcţia unui bloc de 15 etaje chiar pe unul dintre terenurile ce ar trebui să se întoarcă în patrimoniul oraşului.

Statul şomează chiar şi fără deciziile CCR

Deciziile CCR nu au fost însă singurul element care au împiedicat autorităţile să recupereze prejudiciile din dosarele VIP-urilor. Propria incompetenţă şi lipsă de determinare au funcţionat perfect atunci când instanţele şi-au îndeplinit rolul. 

Concret, în cazul fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, condamnată în iunie 2018 la şase ani de închisoare în dosarul Gala Bute şi la plata unor despăgubiri de peste 8 milioane de lei către Autoritatea Naţională pentru Turism ANAF-ul s-a împotmolit încă de la pronunţarea sentinţei. Iar acum, procesul este suspendat şi condamnarea a fost anulată - ca urmare a deciziei CCR cu privire la completele de 5 venită şase luni după sentinţa de condamnare definitivă. 

FOTO Pappics/Blitz

„Jumătate de an ANAF-ul parcă a încercat să o ajute pe Elena Udrea. Mai exact, la trei luni de la sentinţă inspectorii s-au hotărât să obţină în instanţă numirea unui curator fiscal care să îl reprezinte pe fostul ministru, la acel moment, fugit în Costa Rica. Aceştia au cerut Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti să numească un curator fiscal, persoana fizică desemnată de instanţa de judecată pentru a gera drepturile şi obligaţiile fiscale ale unui contribuabil absent sau cu domiciliul necunoscut, care să o reprezinte pe Elena Udrea. Judecătoria şi-a declinat însă competenţa de judecată, în noiembre 2018, în favoarea Tribunalului Bucureşti, care, după ce a scos cauza de pe rol pentru câteva luni, a decis într-un final să o întoarcă la Judecătorie. S-a auns la Curtea de Apel care a hotărât în luna iulie, că Tribunalul Bucureşti trebuie să soluţioneze această cerere. În aceeaşi lună însă nevoia desemnării unui curator fiscal a dispărut odată cu întoarcerea în ţară a Elenei Udrea, revenită după ce statul român a închis procedura de extrădare odată ce condamnarea definitivă a fostului ministru a fost anulată”, au explicat juriştii.

Camelia Bogdan: „Nu vor să muncească”

Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care a dat sentinţe de condamnare importante precum cea în dosarul „ICA” care l-a vizat pe mogulul Dan Voiculescu sau în dosarul „Transferurile din fotbal”, susţine că în cazul recuperării prejudiciilor nu există posibilitatea prescripţie însă statul nu reuşeşte să recupereze prejudiciile din marile dosare de corupţie din cauza lipsei unei astfel de practici judiciare cumulate cu indolenţa autorităţilor în această materie. „În materia recuperării prejudiciilor nu există prescripţie. Articolul 162 din Codul penal spune clar că pedepsele complementare aplicate persoanelor fizice şi măsurile de siguranţă nu se prescriu. Problema este că la noi nu se aplică. Chiar şi în dosarele unde sunt vizaţi politicieni, şi există o soluţie de clasare pe refuzul Parlamentului de ridicare a imunitiăţii, procurorii sunt obligaţi să meargă la un judecător de cameră preliminară în vederea pronunţării asupra măsurilor de confiscare specială. Noi pur şi simplu nu avem o astfel de practică. Procurorii sunt obligaţi să o facă, însă pur şi simplu nu vor să muncească. Iar în cazul celorlalte instituţii, precum ANAF-ul, vorbim de o totală apatenţă şi pasivitate. Pur şi simplu asistă la fraudă”, a declarat aceasta.

 

Atac la adresa DNA

După atacurile repetate la adresa Curţii Supreme, pe 5 decembrie, după ce guvernul PSD a fost schimbat, Avocatul Poporului face o nouă sesizare la Curtea Constituţională, de această dată ţinta demersului fiind chiar Direcţia Naţională Anticorupţie. Fostul europarlamentar ALDE Renate Weber susţine în această sesizare că inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că procurorii DNA nu sunt specializaţi pe anchetarea faptelor de corupţie. În opinia acesteia, faptul că din condiţiile de numire a procurorilor la DNA a fost eliminată, în urmă cu 14 ani, condiţia pregătirii specializate în combaterea infracţiunilor de corupţie „restrânge dreptul la un proces echitabil, întrucât numirea procurorilor în cadrul DNA nu este condiţionată de specializarea acestora pentru fapte de corupţie”.

Experţii în Drept susţin că, dacă CCR va admite sesizarea Avocatului Poporului, toate dosarele instrumentate de către DNA din anul 2005 până în prezent ar putea fi anulate, iar infractorii condamnaţi ar putea fi eliberaţi şi rejudecaţi.

 DREPT LA REPLICĂ transmis de Marian Iancu 

 

Drept La Replica (2) by Laurentiu Sirbu on Scribd

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: