SRI s-a constituit parte civilă în dosarul Hexi Pharma pentru suma de 12.600 de lei

SRI s-a constituit parte civilă în dosarul Hexi Pharma pentru suma de 12.600 de lei

SRI FOTO Eduard Enea

Serviciul Român de Informaţii s-a constituit parte civilă în dosarul Hexi Pharma SRL pentru suma de 12.600 de lei, TVA inclus, reprezentând contravaloarea contractului subsecvent nr.90/3 din 26 ianuarue 2016, reziliat la data de 03 februarie 2016 de către Unitatea Militară 0502 Bucureşti, anunţă serviciul secret pe pagina de facebook.

Potrivit SRI, în ceea ce priveşte Spitalul Agrippa Ionescu, acesta a restituit către Hexi Pharma produsele achiziţionate, drept pentru care respectiva societate a stornat facturile prin care se efectuase plata. „La data de 11.08.2016, Hexi Pharma Co SRL a transmis confirmarea debitului de 12.314,16 lei faţă de unitatea noastră”, arată SRI.

În consecinţă, mai susţine SRI, Spitalul Agrippa Ionescu deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, faţă de care Hexi Pharma Co SRL şi-ar fi manifestat disponibilitatea de a o plăti.

Acuzaţiile procurorilor

Procurorii Parchetului instanţei supreme au trimis în judecată, în luna martie, la Tribunalul Bucureşti, dosarul Hexi Pharma, în care firma lui Dan Condrea este acuzată de 340 de infracţiuni de înşelăciune, de uz de fals şi de participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
În dosar sunt judecaţi şi Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, precum şi Mihai Leva, directorul de producţie al companiei, ambii pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

Procurorii au trimis în judecată SC Hexi Pharma CO SRL pentru 340 de infracţiuni de înşelăciune, dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave, pentru uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precizează Ministerul Public.
Totodată, Flori Dinu, director general al Hexi Pharma a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

Aceleaşi acuzaţii îi sunt aduse şi lui Mihail Leva, directorul de producţie al companiei, cu menţiunea că în cazul lui este vorba de fals în înscrisuri în cazul a 33 de acte materiale.

Păcăleala dată spitalelor

Anchetatorii susţin, în rechizitoriu, că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă".
Potrivit procurorilor, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri - fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă - în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţineau menţiuni necorespunzătoare adevărului.

"De asemenea, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", spun anchetatorii.

De ce ar fi vinovată Flori Dinu

Ei precizează că Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a asigurat, între 2010 şi 2016, plasarea pe piaţă a unor produse biocide ineficiente. "Din probatoriul administrat a mai rezultat că în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, inculpata Dinu Flori, în calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de cătreSC Hexi Pharma Co SRL, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", arată procurorii.
Ei mai spun că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, Flori Dinu a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de societate la Comisia Naţională pentru Produse Biocide.

Documentele ar fi conţinut menţiuni false în privinţa concentraţiei de substanţe active şi a eficienţei biocide.
"Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în intervalul 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, inculpatul Leva Mihail, în calitate de şef de producţie în cadrul firmei inculpate SC Hexi Pharma Co SRL., a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutând astfel înlesnirea cu intenţie a nerespectării de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", mai arată anchetatorii.

Falsurile lui Mihai Leva

Procurorii spun că, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată. El ar fi semnat fişele de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate, "din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de societatea inculpată la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide".
Potrivit rechizitoriului, produsele Hexi Pharma au fost, în perioada analizată, necorespunzătoare atât sub aspectul indicaţiei din etichetă (şi implicit din avizul Comisiei Naţionale pentru Produse Biocide, de plasare pe piaţă a produsului) referitoare la concentraţia de substanţă activă, cât şi sub aspectul eficienţei biocide în conformitate cu standardele în materie.

"Probatoriul administrat în cauză a relevat că această combinaţie de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condiţiile în care menţionarea în oferta comercială a SC Hexi Pharma Co SRL a unor concentraţii ridicate de substanţă activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenţei, a făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziţionării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acţiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă şi tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecinţă, au fost asigurate condiţiile dezvoltării rezistenţei antimicrobiene, în contextul consumului exagerat şi eronat de antibiotice din România", se mai arată în rechizitoriu.

Cine se poate constitui parte civilă

Procurorii precizează că prezenta cauză nu deschide calea participării, în calitate de persoane vătămate sau părţi civile, a unor persoane care au contractat infecţii asociate asistenţei medicale, şi care au reuşit să obţină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse ale Hexi Pharma.
'Prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor SC Hexi Pharma Co SRL şi apariţia unei anumite infecţii într-un spital. În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecţiile asociate asistenţei medicale, sunt responsabile şi de infecţii la pacienţi din afara spitalelor şi pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoşi, la animale de companie şi în mediul înconjurător", mai arată anchetatorii.

Ei susţin că din actul de sesizare a instanţei a rezultat că acţiunile inculpaţilor au zădărnicit în fapt combaterea bolilor infectocontagioase, determinând, în participaţie improprie, nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea acestora de către personalul unităţilor sanitare. "Din probele administrate a rezultat că, în perioada 1 iunie 2010 -16 mai 2016, inculpata  SC Hexi Pharma Co SRL a produs şi comercializat către numeroase unităţi sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1, dintre care 39 de produse, comercializate către 340 de unităţi sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide", precizează procurorii.

Anchetatorii susţin că, spre exemplu, în urma testării efectuate, s-a dovedit că produsul Clorhexin A conţine substanţele active declarate la autorizare, însă concentraţiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5 la sută era în proporţie de 0,47 la sutp, etanol, în loc de 42 la sută concentraţia era de 31,60 la sutp şi propan-2-ol, în loc de 28 la sută este 16,10 la sută.

"Din perspectiva eficienţei biocide, Clorhexin A a fost eficient la testările bactericide şi fungicide, însă produsul a fost ineficient pe partea de eficienţă micobactericidă şi tuberculocidă", mai arată Parchetul instanţei supreme.
Un alt exemplu dat de procurori îl constituie substanţa Hexio-cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfecţia şi curăţarea suprafeţelor şi echipamentelor medicale şi microaeroflorei, eficient şi pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care în realitate nu conţine substanţele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuată (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificată în concentraţie de 7,95 la sută faţă de 15 la sută, valoare declarată).

"Sub aspectul eficienţei bactericide şi fungicide, produsul Hexio-cid supus testărilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid", se arată în rechizitoriu.

Sechestrul asigurator

Procurorii menţioneză că au dispus clasarea cauzei faţă de Dan Condrea, acţionar la Hexi Pharma la data comiterii infracţiunilor, întrucât a intervenit decesul acestuia. Ei mai arată că s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite asupra mai multor bunuri ale lui Dan Condrea: terenuri, apartamente şi conturi bancare.

Procurorii au propus şi menţinerea măsurilor asigurătorii instituite şi asupra bunurilor deţinute de Hexi Pharma, Flori Dinu şi Mihail Leva.4 Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, în vârstă de 41 de ani, a murit în 22 mai 2016, după ce a intrat cu maşina într-un copac, pe un drum judeţean, între localităţile Corbeanca şi Buftea.


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările