Spitalul nuclear, "iradiat" de nepăsarea autorităţilor

Cea mai mare unitate medicală din România de la Cernavodă, care ar trebui să intervină în caz de incident nuclear, nu are medici specialişti şi nici posibilitate de cazare pentru populaţia

Cea mai mare unitate medicală din România de la Cernavodă, care ar trebui să intervină în caz de incident nuclear, nu are medici specialişti şi nici posibilitate de cazare pentru populaţia expusă

Spitalul de lângă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă (CNE) nu este pregătit să facă faţă în cazul unui incident nuclear. Construită la dimensiuni megalomane şi inaugurat în 2002 de fostul preşedinte Ion Iliescu, unitatea sanitară are un spaţiu ultraredus de cazare a bolnavilor şi duce lipsă de medici specialişti. Capacitatea de intervenţie medicală în caz de contaminare radioactivă a populaţiei este la pământ chiar acum, când România va inaugura, în mai puţin de două luni, al doilea reactor al CNE. La sfârşitul anului 2003, într-o singură săptămână, două evenimente grave se raportaseră în vecinătatea României: o avarie la centrala nucleară de la Packs (Ungaria) şi un posibil dezastru la centrala nucleară Cernobîl (Ucraina), unde se semnalase faptul că zidurile de rezistenţă se pot prăbuşi oricând, antrenând apariţia câmpurilor intens radioactive. Ulterior s-au mai succedat şi alte incidente majore, dintre care poate fi reamintită cel puţin scurgerea a 20.000 de litri apă radioactivă la centrala nucleară Temelin (Cehia). Partea nevăzută a acestor incidente, legată de eroarea umană sau de lipsa unor investiţii suplimentare, rămâne, de cele mai multe ori, necunoscută marelui public.

Fuga spre Medgidia

În oraşul Cernavodă se află Centrala Nuclear-Electrică (CNE), unul dintre cele importante obiective naţionale din domeniul energetic şi un spital de mari dimensiuni a fost construit aici pentru preluarea victimelor eventualelor incidente nucleare. Guvernul doreşte pornirea Reactorului 2 al CNE în aprilie 2007, dar se pare că uită de securitatea populaţiei. Linia de decontaminare ocupă o cincime din capacitatea totală a unităţii spitaliceşti, medici nu sunt, iar capacitatea de primire este ridicolă: există doar 100 de paturi pentru cei 22.000 de locuitori, la care s-ar adăuga populaţia celor 10 comune învecinate. Anesteziştii pentru ginecologie sau chirurgie sunt aduşi din oraşele învecinate, multe alte specialităţi (precum terapia intensivă) nici nu sunt prezente, iar specialiştii plecaţi la "perfecţionare" la Bucureşti sau Constanţa, încă din anii 2002-2003, nu s-au mai întors. Dacă la simulări de alarme, românii sunt fruntaşi pe ramura europeană, în practică, progresul este unul al creşterilor finite. "Există un paradox pur românesc: la Medgidia avem medici, dar nu avem tehnologie, iar câţiva kilometri mai încolo, cei de la Cernavodă au tehnologie, dar nu au medici", declară surse din cadrul Spitalului Orăşenesc Medgidia, cea mai apropiată unitate sanitară de oraşullumină, Cernavodă.

"Vidul legislativ" loveşte din nou

"Spitalul Cernavodă este o clădire nouă, care se degradează pe zi ce trece. Unitatea este comparabilă în dimensiuni cu un spital judeţean, este foarte mare, dar nu are în prezent decât 100 de paturi. Practic, însă, în scriptele direcţiei sanitare el este trecut cu 60. De aici pleacă totul, pentru că numărul de paturi şi numărul de posturi sunt în interdependenţă, nu poţi angaja oricum. Fără medici, degeaba ai tehnologie. Este un cerc vicios aici!", ne-a declarat consilierul local Aurel Bocoi, din Comisia de Sănătate. Primarul din Cernavodă, Gh. Hânsă, a fost mult mai laconic: "Nu avem medici din cauza blocajelor legislative", ne-a spus edilul. "Există un paradox aici: la Medgidia avem medici, dar nu avem tehnologie, iar cei de la Cernavodă au tehnologie, dar nu au medici. Până una-alta, mulţi dintre pacienţii de la Cernavodă vin la noi: au un singur medic de gardă acolo şi omul ăla nu poate să se priceapă la toate specialităţile", susţin surse din cadrul Spitalului Medgidia, cea mai apropiată unitate sanitară de centrala nucleară, aflată la circa 25 km distanţă. Chiar dacă nu am reuşit să obţinem niciun punct de vedere din partea lui Marius Enescu, director al Direcţiei Sanitare Constanţa, l-am contactat pe directorul spitalului cernavodean, Cristian Nicoară, pentru a afla care este cauza reală a lipsei de personal calificat în sistemul medicinei atomice din ţara noastră. "Criza de resurse umane este generalizată cam peste tot în ţară", ne-a explicat sec şi grăbit Nicoară, acesta recunoscând, totuşi, că "la Cernavodă nu sunt medici specialişti în acest domeniu". Managerul uită însă că oraşul Cernavodă are un statut special din punctul de vedere al siguranţei populaţiei în caz de incident nuclear şi că nimeni din rândul populaţiei nu va fi preocupat de explicaţii în cazul unei avarii la CNE.

Problemă de securitate nucleară

La început de nou mileniu, cam aşa se prezintă situaţia spitalului centralei de la Cernavodă care într-un final ar trebui să găzduiască lucrătorii celor cinci unităţi de producere a energiei nucleare. Problemele cu care se confruntă spitalul local sunt vechi şi sunt ignorate de către autorităţi, ele ajungând astfel chiar să afecteze grav şi conceptul de securitate nucleară a ţării. Faptul că autorităţile româneşti dovedesc în continuare aceeaşi atitudine indolentă la astfel de "amănunte" sugerează că uriaşa concentrare a energiei nucleare în România oferă practic doar o soluţie de "forţă", nicidecum una care să încurajeze celelalte regii din domeniul energetic, cum ar fi cele hidro şi termo, să lucreze în condiţii de rentabilitate.