Sfânta Maria şi istoria imnului de la Nicula

Greco-catolicii şi ortodocşii au versiuni diferite cu privire la originea imnului cântat de sute de mii de credincioşi la 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Zeci de mii de pelerini sunt aşteptaţi astăzi la Mănăstirea Nicula, la cel mai mare pelerinaj ortodox din Ardeal, prilejuit de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Credincioşii vin din toate judeţele Ardealului, unii dintre ei pe jos, pentru a se ruga la o icoană a Fecioarei Maria despre care se spune că face minuni. Pregătirile pentru pelerinaj au început încă de vineri, de când au sosit primii pelerini.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a instalat două corturi în incinta mănăstirii, pentru consultaţii medicale. De asemenea, a fost adusă o autospecială de pompieri şi o ambulanţă SMURD. Echipajele de intervenţie vor fi prezente la Nicula pe toată durata evenimentului. În fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului, credincioşii cântă un imn vechi. Ortodocşii au o versiune asupra istoriei imnului religios.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bogdan Ivanov, imnul este de factură populară. „Părintele Vasile Stanciu a cules versurile şi le-a pus pe note, în 1990", a declarat Ivanov pentru „Adevărul".

„O Măicuţă Sfântă/Te rugăm fierbinte/Să ne-asculţi de-a pururi/Marea rugăminte", aşa sună prima strofă a cântării pe care toată suflarea creştină o cântă la Nicula, în ziua sărbătorii, şi care se regăseşte întrutotul în cântarea de la Bixad, lăcaş greco-catolic. Şi refrenul este identic: „Nu lăsa, Măicuţă/Să pierim pe cale/Că noi suntem fiii/Lacrimilor tale". Pe de altă parte, potrivit lui Romul Pop, autorul cărţii „Luminile Bixadului", o primă mărturie scrisă cu privire la originile cântării „O Măicuţă Sfântă" se află într-un calendar-carte editat de Mănăstirea de la Bixad, în 1946.

„Aflăm că era difuzată pelerinilor şi o cântare către Preacurata Fecioară Maria, de mulţumire pentru salvarea românilor de temporara asuprire străină din 1940-1944, melodie Gheorghe Marina, versuri Gavril Sălăgean, călugări bazilieni de la Bixad", susţine Romul Pop.

Călugăr coleg cu Papa Ioan Paul al II-lea

Călugărul Marina (stânga) şi Papa Ioan Paul a II-lea, în 1984

Preotul-călugăr Gheorghe Marina, cel căruia îi este atribuită de greco-catolici compunerea melodiei cântării religioase, a fost ultimul stareţ al Mănăstirii de la Bixad, înainte de scoaterea în afara legii a Bisericii greco-catolice.

El s-a născut la 19 martie 1908, potrivit registrelor originale ale Mănăstirii Bixad, păstrate cu sfinţenie de unul dintre ultimii călugări bazilieni care au supravieţuit prigoanei comuniste, Grigore Arieşanu. Marina a fost admis la mănăstire în 1922, în comunitatea Ordinului „Sfântul Vasile cel Mare". A fost egumenul (stareţul) Mănăstirii de la Bixad între 1933 şi 1948.

Părintele Gheorghe Marina a fost arestat în 1948 şi, până în 1964 când a fost eliberat, a trecut prin închisorile Gherla, Aiud şi Baia Sprie. După ieşirea din închisoare a fost angajat ca muncitor. La mijlocul anilor '80 a primit aprobare specială din partea comuniştilor pentru a pleca la Roma, unde a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea.

„A primit invitaţia de a merge la Roma în 1984, pentru că a urmat cursurile Colegiului «De Propaganda Fide» în aceeaşi perioadă cu Karol Wojtyla, cel care urma să devină Papa Ioan Paul al II-lea. Nu s-a lăudat niciodată că a fost coleg cu Papa, iar când l-am întrebat despre asta a zis că «Noi, pe ăştia mai tineri, nu îi mai ţineam minte»", povesteşte Ioan Vida Simiti, un apropiat al călugărului Marina. Gheorghe Marina murit în martie 1989, la 80 de ani, şi este îngropat la Satu Mare.

Pelerinaje în toată ţara de 15 august

Cel mai mare pelerinaj ortodox din Maramureş are loc la 14-15 august, la Mănăstirea Rohia din apropiere de oraşul Târgu Lăpuş. An de an, de Sfânta Maria Mare, sunt aşteptaţi la Rohia peste 10.000 de oameni. Oaspeţii primesc mâncare două zile la rând de la locuitorii din satul Groşii Ţibleşului. Aceştia pun mână de la mână în fiecare an pentru a-i ospăta pe cei care vin la Mănăstirea Rohia.

Ieri, gospodinele au pregătit 100 de kilograme de fasole pentru ciorbă de post, servită cu tradiţionala pită de mălai. Astăzi, sătenii sacrifică 30 de oi, din care se face un gulaş servit la mese lungi, în jurul cărora pelerinii stau în picioare.

Alte câteva mii de moldoveni merg astăzi în pelerinaj la Mănăstirea Putna. Credincioşii asistă şi la sfinţirea picturii interioare, finalizată, după doi ani de muncă, de fraţii pictori Mihail şi Gavril Moroşan. Slujba este oficiată de un sobor de preoţi condus de ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ortdocşii vin în fiecare an, la 15 august, în număr mare la mănăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare pentru a se ruga la icoana Fecioarei Maria despre care se spune că face minuni. (Monika Krajnic, Georgeta Cîrstean)


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: