Senatorul cu 906 de contracte cu spitalele de stat. „Ghidul practic de luat ţara înapoi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Senatorul independent Valeriu Todiraşcu, afiliat grupului PNL, îşi foloseşte calitatea de parlamentar pentru a promova interesele firmelor familiei sale, care au aproape 1.000 de contracte cu spitalele de stat. Invocând interesul public, Todiraşcu a făcut interpelări la Ministerul Justiţiei privind interpretarea unor articole de lege, informaţii folosite ulterior de firmele sale pentru a obţine contracte cu statul.

Firmele de familie ale senatorului Valeriu Todiraşcu, membru al Comisiei de Sănătate din Senat, au sute de contracte cu unităţi sanitare din România. Mai precis, 906, după cum reiese din ultimele declaraţii de avere şi de interese depuse de senator. Este vorba de contracte cu spitale, institute medicale, direcţii de sănătate, dar şi unităţi militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale unor penitenciare.

Se pare că ideea de a face afaceri cu statul i-a venit demnitarului în 2012 când a ajuns în Parlament. Atunci senatorul Todiraşcu a trecut, formal, afacerile pe numele soţiei, urmărind doar să nu intre în incompatibilitate. Ulterior, a lucrat la strategia care l-a ajutat să pună mâna pe cheia succesului pentru firmele controlate în acte de soţia sa, Cornelia Todiraşcu. Mai exact, în 2013 parlamentarul a redactat un ghid în care redă cu minuţiozitate, în mai mulţi paşi, cum poate pune o firmă presiune pe instituţiilor publice pentru ca acestea să-i accepte ofertele fără să participe la licitaţii.

După acest model acţionează şi societăţile familiei sale Tody Company Exim SRL şi Tody Laboratories SRL, care au ca obiect de activitate „furnizarea de reactivi şi consumabile pentru laboratoare medicale, clinică de analize medicale la distanţă, biochimie, imunologie, control intern şi extern al activităţii pentru toate domeniile de laborator”. Concret, reprezentanţii acestor firme solicită spitalelor din toată ţara informaţii în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Managerii unităţilor medicale spun că firmele lui Todiraşcu le cer facturi ale produselor pe care le au şi ele în ofertă, achiziţionate anterior de respectivele spitale de la alţi furnizori. Ulterior, societăţile senatorului îşi ajustează ofertele în funcţie de informaţiile primite, iar spitalele care refuză să le trimită facturile sunt târâte în judecată. Aşa se face că, în prezent, Tody Company Exim SRL şi Tody Laboratories SRL ar avea pe rolul instanţelor circa 1.400 de procese intentate unor unităţi medicale. Reprezentanţii unităţilor medicale acuză presiunile la care sunt supuşi prin aceste procese.

Ce spune "ghidul"

De altfel, strategia lui Valeriu Todiraşcu în afacerile cu spitalele a fost detaliată într-un document intitulat „Ghid practic de luat ţara înapoi“ pe care l-a postat pe pagina sa de Facebook. „Emiteţi Scrisoarea 1 cu propunerea financiară (oferta cu produsele Dvs.), prin poştă şi confirmare de primire, către toţi achizitorii publici cu care doriţi să colaboraţi şi păstraţi arhivată Confirmarea 1 de primire a propunerii financiare de către achizitorul public. Dacă după o lună de la primirea Scrisorii 1 (data Confirmării 1) achizitorul public nu a cumpărat produsele sau serviciile oferite de compania Dvs., treceţi la punctul 2. Emiteţi Scrisoarea 2 de solicitare a copiilor ultimilor trei facturi de cumpărare pentru produsele sau serviciile similare, prin poştă şi confirmare de primire şi păstraţi arhivată Confirmarea 2 de primire de către achizitorul public“, potrivit recomandărilor senatorului.

Mai departe, parlamentarul sfătuieşte, în cazul în care achizitorul public nu a transmis copiile celor trei facturi solicitate, formularea unei reclamaţii administrative. Dacă nici aşa nu se primeşte un răspuns, atunci trebuie sesizat Secretariatul General al Guvernului. Ultimul demers este declanşarea unei acţiuni în instanţă „dacă permit resursele financiare“, precizează Valeriu Todiraşcu. Cum senatorul nu duce lipsă de aşa ceva, firmele sale au dat spitalele în judecată pe bandă rulantă.

Informaţii publice, folosite în interes personal

Pentru a fi cât mai convingător, Todiraşcu precizează în „Ghidul practic de luat ţara înapoi“ că argumentaţia expusă a fost confirmată de Ministerul Justiţiei, în urma unei interpelări făcute chiar de el. Solicitarea trimisă Ministerului Justiţiei, în aprilie 2014, a fost făcută de Todiraşcu sub pretextul interesului public, dar s-a dovedit a fi în interesul privat al firmelor controlate de soţia sa. Mai mult, prin activitatea de parlamentar, senatorul Todiraşcu îşi promovează propriile firme. Astfel, pe site-urile companiilor Tody Company Exim SRL şi Tody Laboratories SRL sunt prezentate iniţiativele legislative cu care se laudă alesul.

Totodată, în mai 2014, în comunicatul de presă în care anunţa „Ghidul practic de luat ţara înapoi“, pentru mai multe detalii Valeriu Todiraşcu făcea trimitere cu link, nu către  pagina sa de pe site-ul Senatului, ci către tody.ro, site-ul firmei sale Tody Laboratories SRL.

În acest fel, senatorul încearcă să promoveze aceste societăţi cu ajutorul brandului său de politician. De altfel, în majoritatea comunicărilor sale publice Todiraşcu face trimitere către site-ul firmelor cu pricina.

Todiraşcu: „Nu mă ocup cu activitatea economică”

Valeriu Todiraşcu s-a ferit să discute despre presiunile pe care le fac firmele familiei sale asupra spitalelor, pe motiv că nu se ocupă de acestea. „Ar fi incompatibil cu statutul meu de senator”, a ţinut să precizeze parlamentarul.

„Eu nu mă ocup cu activitatea economică, ar fi şi incompatibil cu statutul meu. Pe subiectul ăsta nu ştiu ce aş putea să vă răspund... Nu mă mai ocup de administrarea lor, sunt doar acţionar. Poziţia pe care o am este cea publică şi încerc să mă limitez la exact mandatul pe care-l am”, a declarat demnitarul.

În schimb, a acceptat să vorbească despre aşa-zisul ghid anticorupţie, folosit cu succes de firmele sale nu atât pentru a eradica mita din sistem, cât pentru a-şi creşte cifra de afaceri.
„Este un ghid practic pentru întreprinzătorii economici care ar dori să colaboreze cu statul fără a da mită. Ghidul contribuie la lupta anticorupţie, într-un mod practic, concret, nu abstract. O astfel de implicare a unor agenţi economici - nu contează care, pot fi sau nu în legătură cu mine - va contribui la modul de cheltuire a banilor publici, în special din Sănătate”, afirmă senatorul. 

Reprezentant spital: „Este o formă de presiune!”

Spitalele care n-au acceptat ofertele firmelor senatorului Todiraşcu acuză presiunile la care au fost supuse prin sutele de procese în care au fost târâte.
Ovidiu Alexandru, şeful Serviciului Managementul Calităţii Serviciilor Medicale (MCSM), din Spitalul de Pediatrie Piteşti, a explicat pentru „Adevărul” experienţa cu Tody Company Exim şi Tody Laboratories.

„Aceste firme uzează de dreptul la informaţii de interes public şi solicită de regulă copii după ultimele trei facturi pentru anumite produse de laborator achiziţionate de spital. Apoi, fie ne reclamă că am fi luat acele produse cu preţuri mai mari decât ale lor, fie dacă nu le dăm informaţiile în 10 zile aşa cum solicită ei, ne fac reclamaţie administrativă, după care ne dau în judecată. Noi ne judecăm, facem întâmpinări, aducem argumente, dar instanţele ne-au dat dreptate doar într-un singur caz din zece, deşi facturile sunt instrumente financiare, nu informaţii de interes public. Dosarul achiziţiilor este public pe SEAP, noi facem toate achiziţiile prin instrumente electronice, în mod transparent şi deschis. (...) După ce le dăm informaţiile, ne trimit pe mail sau prin curierat rapid tot felul de oferte cu preţuri ceva mai mici decât cele contractate de noi anterior”, afirmă Ovidiu Alexandru.

Acesta arată că strategia parlamentarului are rolul de a pune presiune pe spitale pentru ca unităţile medicale să semneze contractele de achiziţie fără ca firmele senatorului să mai fie nevoite să participe la licitaţii pe SEAP.

„Este o formă de presiune, gândiţi-vă că au sute de procese pe rol în care au dat spitalele în judecată. Ei dau pe toate lumea în judecată pentru că nu le furnizează informaţiile cerute. Dacă ar fi fost nereguli la achiziţiile noastre s-ar fi sesizat Curtea de Conturi, care ne verifică activitatea. Suntem corecţi şi transparenţi, şi mai mult decât să facem achiziţiile prin SEAP nu ştiu ce am putea să facem.  Dacă un operator economic consideră că are un produs bun şi ieftin, să participe la licitaţii. Dar după ştiinţa mea, bun şi ieftin nu prea sunt compatibile. Avem exemplul HexiPharma”, a completat şeful Serviciului MCSM, din Spitalul de Pediatrie Piteşti.

Un alt spital care a resimţit presiunile exercitate de firmele senatorului Todiraşcu este Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti. Marius Dinu, care a fost managerul unităţii medicale până de curând, dar a refuzat să discute despre acest subiect, pe motiv că nu mai poate vorbi în numele spitalului.

„Nu vă pot da niciun fel de detalii pentru că tocmai mi-am depus mandatul de manager şi nu mai pot vorbi în numele spitalului. De procesele cu acele firme s-a ocupat Departamentul Juridic. Avem un director de imagine care poate să vă dea detalii, dar momentan este plecat în concediu”, a spus Marius Dinu.

Strategia în afaceri care i-au adus firmelor lui Todiraşcu contracte cu statul, riscă să blocheze activitatea spitalelor prin sutele de procese deschise împotriva unităţilor sanitare.

Cine este Valeriu Todiraşcu

Valeriu Todiraşcu (46 de ani), născut la Chişinău (Republica Moldova), a fost ales senator, în 2012, pe listele Alianţei România Dreaptă (formată din PDL, PNŢCD şi Forţa Civică). Todiraşcu este cel care a fondat Partidul Noua Republică, alături de Mihai Neamţu. Senatorul este membru al Comisiei de Sănătate, face parte din grupul parlamentar al PNL şi a avut mai multe iniţiative legislative controversate. El a vrut să elimine obligativitatea trusei medicale de prim-ajutor şi a extinctorului în orice vehicul, pe motiv că acestea nu salvează vieţi. De asemenea, a vrut să „revoluţioneze” şi sistemul achiziţiilor publice din Sănătate. Printr-un proiect de lege, senatorul a propus înfiinţarea unei agenţii finanţate de la bugetul de stat, Agenţia Naţională de Management în Sănătate, care să centralizeze toate achiziţiile şi procedurile din domeniul medical. Viitoarea structură birocratică urma să fie controlată direct de către Senat.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite