Semn de viaţă de la românul răpit în Burkina Faso. Marie Jeanne Ion: Vestea bună e că trăieşte

Înregistrarea video în care apare românul Iulian Gherguţ a fost făcută la 18 august FOTO captură

Criza ostaticului român răpit în Burkina Faso a ajuns la un nou nivel. Teroriştii care l-au răpit, în aprilie 2015, pe Iulian Gherguţ, au dat o “probă de viaţă”, pentru a arăta că acesta este viu şi nevătămat. Marie Jeanne Ion, unul dintre ziariştii români răpiţi în Irak în 2005, susţine că înregistrarea video este un indiciu că negocierile sunt deschise.

Românul Iulian Gherguţ, angajat al firmei Pan African Minerals, răpit în Burkina Faso de membri ai grupării jihadiste Al-Mourabitoune, este viu şi nevătămat. O dovedeşte o întregistrare video, făcută publică de răpitori.

În filmuleţ, Iulian Gherguţ, care apare înconjurat de militanţi ai grupării teroriste, face apel la familia sa, la societatea Pan African Mineral, pentru care lucra în momentul răpirii, şi la Guvernele din România şi Burkina Faso, pentru a începe negocierile pentru eliberarea sa cu cei care l-au răpit.

Înregistrarea video este primul semn de viaţă al ostaticului român, de la răpirea sa, la 4 aprilie, în apropierea unei mine de mangan din Tambao.

Iulian Gherguţ, responsabil cu securitatea minei de mangan din Tambao, situată în provincia Oudalan, în apropierea frontierelor cu Mali şi Niger, a fost răpit la 4 aprilie de cinci persoane înarmate, care au atacat un convoi aflat în misiune de patrulare. Un jandarm şi un şofer au fost răniţi în atacul comis în apropierea minei exploatate de Pan African Minerals, o filială a Timiş Corporation, compania omului de afaceri român Frank Timiş.

Răpirea cetăţeanului român a fost revendicată la jumătatea lunii mai de gruparea jihadistă salafistă Al-Mourabitoune, într-o înregistrare audio, în care a îndemnat “Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului”.

MAE studiază înregistrarea cu românul răpit în Burkina Faso 

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia românului răpit în Burkina Faso studiază în regim de urgenţă autenticitatea materialului video publicat, confirmând că persoana care apare în înregistrare este cetăţeanul român Iulian Gherguţ.

“Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso a luat notă de difuzarea, la data de 29 august 2015, a unui material video cu cetăţeanul român Iulian Gherguţ. Celula de criză interinstituţională s-a reunit imediat ce materialul video a devenit public, a analizat diverse scenarii de evoluţie a cazului şi a examinat acţiunile posibile pentru soluţionarea situaţiei cetăţeanului român luat ostatic”, a precizat MAE.

Marie Jeanne Ion: Vestea bună e că românul răpit în Burkina Faso trăieşte

Unul dintre cei trei jurnalişti care au fost răpiţi în Irak, în 2005, Marie Jeanne Ion, a explicat, pentru “Adevărul”, cum trebuie interpretată înregistrarea video.

”Înregistrarea a fost practic o probă că românul este în viaţă. El a precizat în mod expres data la care a fost făcută înregistrarea, 18 august. De regulă, în timpul negocierilor, şi asta s-a întâmplat şi în cazul nostru, în momentul în care canalul e deschis şi se negociază, se cere o probă că cel răpit este încă în viaţă. Este o veste bună că a apărut această înregistrare. Nu se mai ştia nimic despre el, iar acum e clar că la 18 august era în viaţă. Există similarităţi cu ceea ce s-a întâmplat cu noi în 2005. Şi noi am dat atunci o probă de viaţă, a trebuit să ţinem în mână un ziar, cu data respectivă. Se poate trage concluzia că sunt deschise canalele de negociere”, a spus Marie Jeanne Ion. 

Potrivit acesteia, e dificil de spus dacă teroriştii vor o răscumpărare sau vor altceva în schimbul eliberării românului.

”Nu se ştie care este miza negocierilor. Nu s-a spus nimic de vreo răscumpărare. În astfel de cazuri, răpitorii mai pot cere schimburi de prizonieri. Pe de altă parte, cel răpit a făcut apel în mod expres la  Pan African Mineral. Cu siguranţă a avut anumite clauze stipulate în contract. Când eram captivi, într-o cameră alăturată erau alţi ostatici, care lucraseră la o firmă. În cazul lor, răpitorii au contactat firma şi au cerut răscumpărare. Firmele de acolo trec în contracte un soi de asigurare pentru zonele de risc. Deci dacă se va pune problema de răscumpărare în acest caz, cu siguranţă Pan African Mineral va fi contactată prima de către răpitori”, a mai precizat Marie Jeanne Ion.

A plecat să muncească în Anglia

Iulian Gherguţ este originar din comuna nemţeană Săbăoani, satul Traian. Localitatea este una dintre cele mai bogate din Moldova, populată majoritar de etnici catolici. Iulian Gherguţ, în vârstă de 39 de ani, era plecat de mai mulţi ani din localitatea natală, iar anul trecut s-a căsătorit cu o tânără din Bucureşti.

Potrivit unor apropiaţi din Săbăoani, Iulian Gherguţ a lucrat, iniţial, în Anglia, unde muncea ca taximetrist. Se pare că a fost recrutat la Londra pentru a lucra la securitatea minei de mangan din Tambao, Burkina Faso.

Cu circa o lună şi jumătate înainte de a fi răpit, Iulian făcuse o vizită în satul Traian împreună cu soţia sa. Părinţii acestuia au plecat şi ei din România, fiind acum în Italia.

Frank Timiş, angajatorul de top al românului răpit în Burkina Faso 

Vasile Frank Timiş, proprietarul Pan African Minerals, compania la care este angajat Iulian Gherguţ, este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată anul trecut de „Forbes 500 Miliardari” la 650 de milioane de euro, ocupând locul al treilea în top. Averea lui Timiş se bazează în special pe trei companii - Pan African Minerals, African Minerals şi African Petroleum, pe care le deţine integral sau alături de alţi investitori. Acestea explorează şi exploatează zăcăminte de petrol, mangan, aur, fier şi uraniu în mai multe state din vestul Africii, precum Senegal, Gambia, Sierra Leone, Liberia, Coasta de Fildeş, Burkina Faso şi Niger.

Numele lui Frank Timiş este legat şi de proiectul aurifer de la Roşia Montană, el fiind „părintele afacerii”. Aceasta din urmă a fost cedată ulterior canadienilor de la Gabriel Resources. Timiş a fost implicat şi într-un scandal, după ce bursa londoneză a amendat una din companiile sale, Regal Petroleum. Aceasta supraestimase rezervele sale de petrol din Grecia, ceea ce a făcut ca, la aflarea veştii, cotaţia acţiunilor să se prăbuşească cu 80%, iar investitorii să fie nemulţumiţi. Timiş s-a născut în 1964 în localitatea Borşa, Maramureş, dar a emigrat în tinereţe în Australia. (Daniel Ionaşcu)

Al-Mourabitoune, legături cu Al-Qaeda şi Statul Islamic

Gruparea Al-Mourabitoune jihadistă salafistă, care susţine că-l deţine pe românul Iulian Gherguţ, a fost înfiinţată în 2013 prin fuziunea între două grupări islamiste, la cererea liderului Al-Qaeda, egipteanul Ayman al-Zawahiri.

Una este Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest MUJAO) condusă de Adnan Abou Walid Sahraoui, una dintre formaţiunile jihadiste din nordul Mali vizate de Operaţiunea franceză Serval, lansată în 2013. Iar cealaltă este o organizaţie jihadistă condusă de Mokhtar Belmokhtar - cel care a coordonat atacul din 2013 din Algeria, din Amenas, în care au murit 37 de oameni, printre care şi doi români. La jumătatea lunii iunie, americanii anunţaseră că l-au ucis pe Mokhtar Belmokhtar într-un raid aerian în Libia, dar informaţia a fost dezminţită de Al-Qaeda în Magrebul Islamic . 

Al-Mourabitoune este activă în regiunea Gao, Mali şi nordul Nigerului, iar o parte dintre luptătorii săi au legături financiare cu traficanţii de droguri. Organizaţia are, de asemenea, contacte cu grupări teroriste din Tunisia, Libia, Sudan, Egipt, iar în Nigeria cu Boko Haram.

Atrocităţi în numele credinţei

Jihadiştii din Al-Mourabitoune au impus o interpretare foarte brutală a legii sharia, amputările, bătăile şi execuţiile sunt des aplicate în zonele pe care le controlează. Scopul declarat al grupării este să-i unească pe toţi jihadiştii, de la Atlantic la Marea Roşie, o referinţă la dinastia care a cucerit Andaluzia în secolul al XIII-lea. Recent, în cadrul gupării a avut loc o luptă pentru supremaţie, între liderul Adnan Abou Walid Sahraoui, care are fi jurat credinţă faţă de reţeaua teroristă Statul Islamic şi Mokhtar Belmokhtar care prefera apartenenţa la Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI). Specialiştii în securitate deduc că influenţa lui Abou Walid Sahraoui în gruparea Al-Mourabitoune este tot mai mare.