Secţia pentru procurori a CSM, critică modificările Codurilor penale propuse de ministrul Justiţiei

Secţia pentru procurori a CSM, critică modificările Codurilor penale propuse de ministrul Justiţiei

CSM

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) consideră că nu se justifică urgenţa adoptării unor modificări la Codurile penale. Procurorii subliniază că „adoptarea pe această cale a unor astfel de modificări, fără o evaluare corespunzătoare a impactului şi fără o consultare efectivă a magistraţilor, poate afecta negativ activitatea parchetelor".

Ştiri pe aceeaşi temă

În contextul discuţiilor publice privitoare la iminenta modificare a codurilor penal şi de procedură penală, Secţia pentru procurori a CSM apreciază că, în acest moment, nu se justifică urgenţa adoptării unor astfel de modificări de către legiuitorul delegat.

"Secţia subliniază că adoptarea pe această cale a unor astfel de modificări, fără o evaluare corespunzătoare a impactului şi fără o consultare efectivă a magistraţilor, poate afecta negativ activitatea parchetelor, cu repercusiuni şi asupra previzibilităţii normelor legale de care trebuie să beneficieze în primul rând cetăţenii", se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de Secţia pentru procurori.

Secţia pentru procurori a CSM solicită continuarea procedurilor parlamentare începute în anul 2018 privind modificarea codurilor penal şi de procedură penală, pentru a se asigura cadrul necesar unor dezbateri reale care să implice efectiv sistemul judiciar.

Lia Savonea îl acuză pe preşedintele Iohannis că subminează autoritatea CSM 

Preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, a făcut un apel public joi la preşedintele Klaus Iohannis ”să respecte independenţa justiţiei” şi îl acuză, într-un comunicat transmis în nume propriu, pe şeful statului că subminează autoritatea şi rolul constituţional al Consiliului.

„Temeiul invitaţiei Preşedintelui României (la consultările de la Cotroceni – n. red.) a vizat „modificările recente şi succesive aduse legilor justiţiei, ce au generat reacţii atât în plan intern, cât şi european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituţia României, ce prevăd că „Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri”, se arată în comunicatul transmis de Savonea.

Ea susţine că dezbaterea de la Cotroceni dintre preşedinte şi reprezentanţii magistraţilor nu rezolvă problemele justiţiei ”care sunt complexe, recurente şi constante în timp”, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc ”nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, faţă de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiţia să fie folosită în scop politic”.

DNA a criticat proiectele de OUG

Şi DNA a criticat, miercuri, unele dintre noile modificări la legislaţia penală propuse de Ministerul Justiţiei, precizând că, dacă ar intra în vigoare, acestea ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere pe cei care au săvârşit fapte penale. DNA a menţionat că, prin adoptarea OUG pentru contestaţia în anulare, ar putea fi rejudecate 42 de cauze cu 335 de inculpaţi.

Într-un comunicat, DNA şi-a exprimat punctul de vedere asupra celor mai recente propuneri de modificare a legislaţiei penale (Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, proiectul de act normativ privind contestaţia în anulare). Aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justiţiei, fiind transmise participanţilor la o discuţie la care a luat parte şi un reprezentant al DNA, în 22 martie.

DNA a prezentat "modificările care, dacă ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penala şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârşit fapte penale".

Magistraţii au criticat dur modificările Codurilor Penale

Principalele asociaţii de magistraţi au criticat în termeni duri proiectul ministerului Justiţiei de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în prezent trimis spre avizul CSM. În opinia acestora, aceste modificări ce combină limite scăzute ale pedepselor, dezincriminarea unor forme agravate ale infracţiunilor, reducerea termenelor de prescripţie generală şi rejudecarea cauzelor soluţionate definitiv vor conduce la „crearea unei impunităţi generale, în special în cazul infracţiunilor grave”.

Asociaţiile subliniază că o astfel de modificare, ce vizează „o schimbare fundamentală a politicii penale a statului şi a modului în care societatea se poate apăra de infractori”, nu poate fi luată fără niciun fel de evaluare, studii criminologice şi sociologice şi mai ales fără consultarea reală a tuturor actorilor implicaţi. Spre exemplu, magistraţii subliniază că stabilirea termenelor de prescripţie „nu este un proces aleatoriu şi discreţionar care poate fi derulat oricum”, ci unul ce trebuie fundamentat pe factori obiectivi, precum gravitatea faptelor, timpul necesar pentru organele judiciare să parcurgă toate etapele până la decizia finală şi situaţia victimelor şi a persoanelor păgubite care, în aceeaşi măsură ca persoanele cercetate, trebuie să îşi poată exercita drepturile şi să obţină repararea vătămărilor.

Ministrul Tudorel Toader a trimis săptămâna trecută spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii două proiecte de ordonanţă de urgenţă. Una dă posibilitatea redeschiderii tuturor proceselor, în cazul completuri de 5 judecători nelegal constituite, iar alta modifică substanţial zeci de articole din Codul Penal şi din cel de Procedură Penală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: