Scrisoarea de ofertă şi acceptare pentru achiziţia sistemelor Patriot a fost semnată în prezenţa ministrului Apărării şi a ambasadorului SUA

Scrisoarea de ofertă şi acceptare pentru achiziţia sistemelor Patriot a fost semnată în prezenţa ministrului Apărării şi a ambasadorului SUA

Ambasadorul Hans Klemm: SUA apreciază foarte, foarte mult angajamentul de care a dat dovadă România, atât în calitate de partener strategic, cât şi în calitate de aliat în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, şi ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, au participat la ceremonia de semnare a Scrisorii de Ofertă şi Acceptare pentru achiziţia, de către M.Ap.N., a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, se arată într-un comunicat MApN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sistemele PATRIOT vor intra în dotarea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operaţional la jumătatea anului 2020.
 
“Achiziţia celor şapte sisteme de rachete sol-aer constituie, pentru ţara noastră, un interes esenţial de securitate având în vedere că, prin realizarea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol, se asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale, acest demers contribuind, totodată, în mod semnificativ la consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”, arată MApN. 
 
România, în calitate de stat membru al NATO şi UE, are obligaţia să continue şi să îşi intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate. În contextul politico-militar actual, Forţele Aeriene şi Forţele Terestre române trebuie să dispună, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de capabilităţi şi sisteme de apărare aeriană cu baza la sol cu bătaie mare credibile, flexibile şi eficiente, pentru a contribui la descurajarea agresiunilor la adresa României şi articularea unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate.
 
Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a adresat mulţumiri partenerilor americani şi a apreciat că România devine un aliat din ce în ce mai important pentru NATO. De asemenea, a punctat consolidarea Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii ca fiind o prioritate pentru România. „Semnarea Scrisorii de Ofertă şi Acceptare pentru sistemele PATRIOT reprezintă un prim pas într-o relaţie de cooperare pe termen lung”, a precizat ministrul Fifor.
 
Administraţia americană apreciază că România aloca 2 la sută din PIB pentru apărare
 
Ambasadorul Hans Klemm a punctat, în cadrul ceremoniei, câteva repere importante ale cooperării excelente dintre România şi SUA. „Aşa cum a spus Secretarul de Stat Rex Tillerson ieri, în discursul de la Centrul Wilson, SUA apreciază foarte, foarte mult angajamentul de care a dat dovadă România, atât în calitate de partener strategic, cât şi în calitate de aliat în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Şi în calitate de aliat în cadrul NATO, spre deosebire de multe, multe alte ţări aliate, România şi-a propus să îndeplinească angajamentul asumat de Alianţă, de a cheltui peste 2% din produsul intern brut pentru apărare. Domnule ministru, angajamentul dumneavoastră faţă de îndeplinirea acestui obiectiv a fost foarte, foarte apreciat nu doar de mine, ci şi de Secretarul american al Apărării, James Mattis”, a precizat ambasadorul american de la Bucureşti.
 
Ce cumpărăm
 
 
Concret, România va cumpăra şapte unităţi modernizate Patriot constând în şapte seturi de radare AN/MPQ-65, şapte staţii de control AN/MSQ-132, 13 grupuri de antenă, 28 de staţii lansatoare M903, 56 de rachete Patriot MIM-104E, 168 de rachete Patriot Advanced Capabilty-3 (PAC-3) şi şapte generatoare de energie electrică EPP III. Conform Defense Security Cooperation Agency (Agenţia de Cooperare pentru Apărare şi Securitate) din SUA , România va mai achiziţiona echipamente de comunicaţii, instrumente şi echipamente de testare, echipament de suport, documentaţie tehnică, echipament de instrucţie, piese de schimb, dar şi servicii de instruirea personalului, de suport tehnic şi logistic şi elemente aferente acestuia. Astfel, valoarea totală a programului se ridică la 3,9 miliarde de dolari. Principalii contractori sunt Raytheon Corporation din Andover, Massachusetts şi Lockheed Martin din Dallas, Texas.
 
România va intra astfel în clubul select format din ţări precum Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Qatar, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Emiratele Arabe Unite şi, evident, Statele Unite care au în dotare astfel de rachete. 
 
 În serviciu până în 2040
 
Sistemul Patriot este produs de Raytheon şi este de aşteptat să rămână în serviciu  până în anul 2040, cel puţin. Patriot este practic un sistem de rachete care sunt ghidate de radare de înaltă performanţă. Zboară cu viteze care depăşesc de cinci ori viteza sunetului şi pot distruge aeronave şi rachete de croazieră.
 
Sistemul de rachete Patriot utilizează un radar terestru pentru a găsi, identifica şi urmări obiectivele, iar o rachetă inamică  poate  fi detectată de la 80 de kilometri depărtare. O baterie  Patriot poate  funcţiona  într-un mod complet automat, dar şi supervizată de operatori şi este compusă dintr-un radar, un camion în care se află calculatoarele „Staţiei de control a angajamentului”, un camion cu două generatoare electrice de 150 de kilowati şi platfoma care lansează rachetele.  
 
Racheta este propulsată de un motor pe combustibili solizi, zboară până la o înalţime de 24.000 de metri şi costă în jur de 2 milioane de euro de unitate. Până în prezent au fost livrate în jur de 10.000 de rachete. 
 
Experienţa de luptă
 
Sistemul Patriot a câştigat notorietate în timpul războiului din Golful Persic din 1991 când a interceptat, se pare, 40 de rachete irakiene de origine sovietică Scud lansate spre Israel şi Arabia Saudită. În anul 2014, Israelul a folosit rachete Patriot pentru a elimina drone lansate de Hamas, iar în timpul războiului din Siria, tot forţele israeliene au doborât o dronă siriană care intrase în spaţiul aerian în zona Platoului Golan. 
 
În 2015, Arabia Saudită a folosit acest sistem pentru a pune la pământ rachete Scud lansate de rebelii Houthi, ca răspuns la intervenţia condusă de Riad în Yemen. Printre acestea şi o rachetă care avea în vizor oraşul sfânt Mecca. 
 
Rata de succes
 
Privitor la eficacitatea sitemelor Patriot, US Army a pretins iniţial o rată de succes de 80% în Arabia Saudită şi 50% în Israel. Ulterior, aceste procente au fost reduse până la 70% şi 40%. Conform studiilor, dacă o ţintă este vizată de o singură rachetă Patriot rata de succes este de 50%. Dacă ţinta este vizată de două rachete procentul va fi de 75% în timp ce trei rachete vor avea o eficacitate de 87,5%.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările