Schweighofer a fost amendată de statul român cu 100.000 de lei într-un an, pentru „lemn fără acte de provenienţă“

Producătorul austriac Holzindustrie Schweighofer a primit sancţiuni în România de 100.000 de lei într-un an pentru depăşirile de volum, deşi a sesizat din proprie iniţiativă Garda Forestieră, a declarat directorul general al Schweighofer România, Dan Bănacu, în cadrul unei vizite la fabrica din Rădăuţi a grupului.

„Grupul a primit sancţiuni de 100.000 lei într-un an pentru depăşirile de volum, deşi a sesizat din proprie iniţiativă Garda Forestieră. Este vorba de 1.840 metri cubi de material lemnos, volum provenit din diferenţe de pe parcursul unui an şi confiscat de autorităţi, adică circa 0,5% din volumul total achiziţionat în aceiaşi perioadă de fabrica din Rădăuţi”, a spus Bănacu.

Potrivit reprezentanţiilor producătorului austriac, buştenii comercializaţi pe piaţa de masă lemnoasă sunt măsuraţi la punctul de încărcare de către furnizor, cu mijloace mecanice (clupa forestieră), şi la destinaţia finală, manual sau cu un echipament electronic cu laser.

Compania susţine că, în urma acestor două măsurători, rezultă diferenţe de volum, de cele mai multe ori în afara limitelor de toleranţă admise de reglementările în vigoare – de plus sau minus 2-4%. Rezultă astfel cantităţi de lemn „în afara sistemului” care, chiar dacă sunt declarate autorităţilor, pun compania în situaţia de a fi sancţionată cu amendă pentru „lemn fără acte de provenienţă”, mai susţin reprezentanţii Schweighofer.

„Măsurătorile din pădure, executate în condiţii atmosferice neprielnice, cu intemperii, în locuri greu accesibile, sunt comparate cu măsurătorile efectuate de un echipament electronic de precizie, verificat metrologic, care funcţionează într-un mediu protejat. În condiţiile în care, în urma recepţiei, constatăm că volumul transportului depăseşte prevederile avizului de însoţire şi toleranţele admise, depozităm separat diferenţa de volum în plus, în afara depozitului nostru, şi sesizăm imediat Garda Forestieră” a declarat managerul de achiziţii al Schweighofer România, Vasile Varvaroi.

Recent, producătorul austriac a anunţat că îşi încurajează furnizorii să obţină certificările date de Asociaţia pentru Certificare Forestieră (The Forest Stewardship Council, FSC) prin acordarea unui bonus de 10 lei pe metrul cub de lemn certificat FSC. Compania promovează obţinerea certificării FSC a furnizorilor săi chiar dacă Forest Stewardship Council (FSC) a retras, în 17 februarie, certificarea companiei austriece pentru lemnul procesat.

Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer au anunţat, la momentul respectiv, că vor dezvolta un plan de reasociere la Asociaţia pentru Certificare Forestieră şi că acuzaţiile privind o posibilă încălcare a standardelor de măsurare a lemnului erau ”surprinzătoare”.

Schweighofer, care nu exploatează lemnul, ci doar îl cumpără de la circa 850 de furnizori din România şi de la furnizori din străinătate, a impus transportatorilor săi să îşi doteze, până la 3 aprilie, toate camioanele care fac transporturi către companie cu dispozitivul de urmărire prin GPS Timflow. Potrivit reprezentanţiilor producătorului austriac, toate cele 600 de camioane care ajung la poarta fabricilor sale din România sunt monitorizate prin sistemul Timflow.

Compania se află sub presiunea organizaţiilor de mediu şi a unor clienţi, care au renunţat să mai cumpere produse ale grupului austriac.

În ultimele luni, lanţurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin şi Brico Dépôt România au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri că ar achiziţiona lemn tăiat ilegal din pădurile României.

Compania respinge acuzaţiile, argumentând că 60% (adică 1,6 milioane de metri cubi) din lemnul prelucrat în România este importat, mai ales din state din Uniunea Europeană - în principal din Slovacia, Cehia sau Austria - şi din alte state europene, precum Rusia, Belarus sau Bosnia-Herţegovina.

Compania este cel mai mare procesator de lemn din România, dar are o cotă de doar 9% la achiziţiile de lemn din România, adică 1,2 milioane de metri cubi anual, potrivit reprezentanţilor companiei.

Divizia industrială a grupului Schweighofer operează în România trei fabrici de cherestea, care sunt amplasate în Sebeş, Rădăuţi şi Reci şi două fabrici de producţie a panourilor din lemn (Siret şi Comăneşti). Din 2002, de când a intrat pe piaţa din România, Holzindustrie Schweighofer a investit aproape 800 de milioane de euro. Între 2010 şi 2016, Holzindustrie Schweighofer a investit peste 5,5 milioane de euro în proiecte sociale, educaţionale şi de mediu, iar printre cele mai importante se numără construirea unui centru de cazare pentru vârtsnici sau ridicarea unui centru de zi pentru copii. Anul trecut, proprietarii şi administratorii de păduri din România au vândut circa 18 milioane de metri cubi de lemn către procesatori, din care regia de stat Romsilva are o cotă de peste 50%, cu peste 9 milioane mc.

Exploatarea lemnului din România s-a redus semnificativ după 1989, ca urmare a declinului unor industrii care folosesc lemnul. Între 1965 şi finalul epocii comuniste, România exploata anual circa 25 milioane metri cubi de lemn din pădurile ţării, arată statisticile oficiale, nivelul fiind considerat suficient de către specialişti pentru a permite regenerarea pădurilor. Totuşi, tăierile de lemn s-au făcut într-un regim mai puţin organizat după 1989, mai ales din pădurile retrocedate unor proprietari privaţi, spun specialiştii.