Schimbări în Justiţie în 2016: urmează noi numiri la DNA, Parchetul General, Curtea Constituţională şi alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii

Schimbări în Justiţie în 2016: urmează noi numiri la DNA, Parchetul General, Curtea Constituţională şi alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii

Mai multe alegeri şi numiri sunt programate în Justiţie în anul care abia a început

Componenţa şi conducerea Curţii Constituţionale va fi schimbată anul acesta, la fel şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar la şefia Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar putea fi numiţi noi procurori, întrucât lui Tiberiu Niţu şi Laurei Codruţa Kovesi li se încheie mandatele. Vor avea loc alegeri şi pentru noi membri ai CSM, scrie Mediafax.

Curtea Constituţională

 
Trei dintre judecătorii Curţii Constituţionale - Augustin Zegrean (numit de preşedinţie), Puskas Valentin-Zoltan (Senat) şi Toader Tudorel (Camera Deputaţilor) - îşi încheie mandatele anul acesta, astfel că preşedintele Klaus Iohannis şi cele două camere ale Parlamentului trebuie să desemneze câte un nou membru.
 
Totodată, va fi ales un nou preşedinte al Curţii Constituţionale, funcţie ocupată de Augustin Zegrean pentru două mandate consecutive în ultimii şase ani. Zegrean a fost ales prima oară preşedinte al CC în iunie 2010.
 
Curtea Constituţională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Din cei nouă judecători, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, fiecare din autorităţile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înfiinţarea Curţii, prin numirea primilor judecători pe durate de trei, şase şi nouă ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.
 
Judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
 
Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la înnoirea Curţii. Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit. 
 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, îşi încheie în septembrie cel de-al doilea mandat, neputând fi numită din nou în această funcţie. Ea a fost numită la şefia instanţelor în septembrie 2010 şi apoi în 2013, când a fost singurul candidat pentru această funcţie.
 
Noul preşedinte al ICCJ va fi propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi numit de preşedintele Klaus Iohannis.
 
Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanţă cel puţin doi ani. Preşedintele României poate refuza numirea, motivat.
 

Parchetul General

 
Noi numiri ar putea fi făcute şi la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Mandatul procurorului general Tiberiu Niţu şi al procurorului-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi se încheie în luna mai a acestui an, existând însă posibilitatea reînnoirii acestora.
 
Kovesi, care anterior a avut două mandate ca procuror general al României (2006 - 2012), şi Niţu au fost numiţi în funcţii de fostul preşedinte Traian Băsescu, pe 15 mai 2013, la propunerea fostului premier Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei. 
 
Niţu a mai fost propus procuror general al României, alături de Ioan Irimie la conducerea DNA, de fostul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru, în noiembrie 2012, însă a primit atunci un aviz negativ din partea CSM.
 
Procurorul general al României şi procurorul-şef al DNA sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
 
Mandatul lui Niţu a fost marcat recent de clasarea dosarului Revoluţiei de procurorii militari din PICCJ, printr-o rezoluţie din 14 octombrie anunţată pe 23 octombrie. Acelaşi parchet a anunţat, în 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele mai multor persoane, printre care şi fostul preşedinte Ion Iliescu.
 

DNA, spaima politicienilor corupţi

 
DNA a fost în atenţia opiniei publice prin numărul mare de demnitari, printre care fostul premier Victor Ponta, foşti miniştri, parlamentari şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, puşi sub urmărire şi trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.
 
Laura Codruţa Kovesi declara, în septembrie, la Digi24, că nu-şi doreşte vreo funcţie în afara sistemului judiciar şi că va anunţa la finalul mandatului dacă va candida pentru un nou mandat la şefia DNA.
 
Într-un interviu publicat de România Liberă pe 22 decembrie, ministrul Justiţiei Raluca Prună spunea că crede că, în principiu, o procedură de reînvestire „a unei persoane care a facut dovada unei bune administrari, dovada de integritate şi profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părţi din societate“.
 
„Sigur, ca principiu, am spus că legea da posibilitatea reînvestirii unei persoane, însa iarăşi cred că societatea românească este, la acest moment, destul de antagonică şi cred că o procedură - vorbesc ca principiu - de reînvestire a unei persoane care a făcut dovada unei bune administrări, dovada de integritate şi profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părţi din societate. Eu înţeleg din motive de transparenţă să fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanţă, astfel încât să fiu împăcată cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului şi, finalmente, pe masa preşedintelui“, declara Prună.
 
Consiliul Superior al Magistraturii propune, într-un proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca şefii PICCJ, DNA şi DIICOT să fie numiţi la propunerea CSM, şi nu a ministrului Justiţie, şi pentru patru ani, în loc de trei, tot cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Această propunere a fost votată favorabil de 2.668 de judecători şi 1.441 de procurori, în timp ce 921 de judecători şi 599 de procurori s-au opus.
 

Consiliul Suprem al Magistraturii

 
În plus, ca în fiecare an, în ianuarie 2016 au loc alegeri pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul Mircea Aron şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte CSM, în timp ce procurorul Luminiţa Palade s-a înscris pentru postul de vicepreşedinte al CSM, alegerile urmând să aibă loc pe 6 ianuarie.
 
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie, fiecare având un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2015 de judecătorul Marius Badea Tudose, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Bogdan Gabor, drept vicepreşedinte.
 
Tot anul acesta trebuie să aibă loc alegeri şi pentru desemnarea de noi membri ai CSM, ultimele astfel de alegeri având loc la sfârşitul anului 2010, iar actualii membri începându-şi mandatele de şase ani în 2011. Mandatele membrilor CSM nu pot fi reînnnoite.
 
„În momentul de faţă este controversat aspectul cu privire la numărul locurilor care vor fi deschise procedurii de alegere: unii membri CSM susţin că tot CSM-ul trebuie reînnoit, alţii că numai locurile ocupate de membrii care au avut un mandat plin din ianuarie 2011. Actualii membri ai CSM nu mai au dreptul să fie realeşi. Noii membri îşi vor începe mandatul în ianuarie 2017 şi acesta va avea o durată de şase ani“, scrie judecătorul Cristi Danileţ, membru în CSM, pe blogul său.
 
Membrii aleşi ai CSM sunt nouă judecători şi cinci procurori, desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat. În total, CSM are 19 membri.
 
La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: