Satul fără apă, şcoală şi cimitir

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 300 de sinistraţi, strămutaţi acum patru ani în Câmpu Mare, nu au unde să-şi îngroape morţii şi spun că apa de băut se înverzeşte. Copiii merg pe jos şase kilometri pe zi ca să ajungă la cursuri, deşi în satul gorjean există o şcoală nouă, care nu a fost însă deschisă fiindcă nu are mobilier.

Peste 300 de oameni, alungaţi de alunecările de teren din mai multe localităţi, trăiesc în satul de sinistraţi de la Câmpu Mare. Cei mai mulţi dintre ei provin din satul Seciurile, unde locuinţele le-au fost înghiţite de pământ acum patru ani. Oamenii au fost nevoiţi să se mute aici, unde Statul le-a construit case. Necazurile sinistraţilor nu au dispărut însă odată cu ocuparea noilor locuinţe. Oamenii nu au unde să-şi îngroape morţii, iar copiii merg pe jos până la şcoala din altă localitate.

Valeria Dragu locuieşte aici împreună cu părinţii, soţul, fiica şi trei nepoate. Părinţii femeii sunt imobilizaţi la pat, fiind grav bolnavi. Ea se teme că va fi nevoită să-i înmormânteze la 20 de kilometri depărtare, în Seciurile. „Am cerut de mai multe ori la Primăria Albeni un teren pentru amenajarea unui cimitir, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Mă aştept din zi în zi să se ducă părinţii mei. N-o să am unde să-i îngrop aici", a spus Valeria Dragu.

„Nu avem bani pentru bănci şi mobilier"

Autorităţile susţin că cimitirul este o problemă pentru că Primăria nu dispune de un teren adecvat. „Am vorbit cu un sătean care e dispus să ne pună la dispoziţie o bucată dintr-un teren. Sper că se va rezolva această problemă", a declarat primarul comunei Albeni, Dumitru Hora.

Valeria Dragu are trei nepoate, din care două merg la şcoală. Georgiana (7 ani) şi Mihaela (8 ani) parcurg zilnic şase kilometri ca să primească o educaţie. Şcoala din localitate nu a fost încă deschisă, deşi clădirea e gata de câţiva ani, iar elevii continuă să meargă la şcoală în Rudărie, satul vecin. „Nu mai avem bani pentru dotarea cu bănci şi mobilier, aşa că imobilul rămâne închis. Sperăm să facem rost de fonduri până la toamnă, când începe noul an şcolar", a precizat primarul Dumitru Hora.

Copiii din Câmpu Mare care au ore dimineaţa sunt transportaţi gratuit cu microbuzul, însă cei care învaţă după-amiază trebuie să meargă pe jos. „Cam o oră fac pe drum. Ar fi bine dacă s-ar deschide şcoala de lângă noi, pentru că este frumoasă şi mare", a spus Mihaela.

Nicolae Stoica este printre primii oameni veniţi în Câmpu Mare acum patru ani. A muncit o viaţă întreagă pentru a-şi construi o casă cu trei camere la Seciurile, pe care terminat-o în 1996. Zece ani mai târziu, casa a fost făcută una cu pământul şi s-a mutat împreună cu soţia la Câmpu Mare. Nu s-a adaptat la viaţa din satul de strămutaţi şi spune că aici nu sunt condiţii pentru a duce un trai normal.

„Am zugrăvit de mai multe ori, dar tavanul se umple mereu de igrasie de la apa care intră prin acoperiş. Au fost construite de mântuială", s-a plâns Nicolae Stoica.

O altă problemă a sinistraţilor de la Câmpu Mare este alimentarea cu apă. Nu există decât un puţ pentru toţi locuitorii din sat, iar oamenii susţin că apa nu este bună de băut. „Are miros de petrol, iar după o zi se înverzeşte. Riscăm să ne îmbolnăvim. Cei de la primărie spun că este bună de băut, dar să bea ei să vadă cum e", a spus Nicolae Stoica.

Edilul Dumitru Hora susţine că apa este potabilă: „S-au făcut analize în urmă cu un an, când s-a realizat cişmeaua, şi a reieşit că este potabilă".

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite