Săptămâna de lucru de 4 zile!

Săptămâna de lucru de 4 zile!

Deja există români care lucrează de acasă

Europa cochetează cu trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile: se vorbeşte despre reducerea cu o zi a programului de muncă, despre lucratul de acasă fără un program strict, dar şi despre o reîmpărţire a orelor de muncă în 4 zile lucrătoare, a câte zece ore.


Multe ţări occidentale au făcut un prim pas şi au legiferat săptămâna de lucru la cel mult 35 de ore de muncă, adică 7 ore pe zi. Efectul economic şi social al unor asemenea măsuri în România, ţara zicalei „pauzele lungi şi dese/ cheia marilor succese”, este controversat. 
 
Economii de miliarde
 
Conform unor studii, introducerea săptămânii de lucru de patru zile în loc de cinci ar putea ajuta, de exemplu, companiile să economisească peste 100 de miliarde de euro pe an.
Studiul, efectuat de facultatea britanică de administrare a afacerilor Henley Business School şi publicat în urmă cu câteva zile, a ajuns la concluzia că în condiţiile reducerii numărului de zile lucrătoare la patru şi plata salariului întreg, poate conduce la creşterea productivităţii şi ar îmbunătăţi sănătatea fizică şi psihică a angajaţilor.
 
Totodată, reducerea săptămânii de lucru ar îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător, se menţionează în raport. Majoritatea companiilor care au adoptat deja săptămâna de lucru cu patru zile au declarat că au observat o îmbunătăţire a productivităţii şi creşterea calităţii vieţii angajaţilor. Două treimi dintre angajatori au susţinut că trecerea la săptămâna de lucru de patru zile i-a ajutat să atragă şi să menţină personalul.
 
În fine, cei mai mulţi angajaţi s-au arătat încântaţi de reducerea săptămânii de lucru la patru zile, au notat autorii studiului care au efectuat un sondaj în rândul muncitorilor din peste 250 de companii europene unde a fost implementată deja această măsură.
 
Tentative de schimbare şi în România
 
O măsură asemănătoare s-a încercat de două ori în România, dar fără succes. Ultima data, iniţiatorii din Parlament au propus în proiectul de modificare legislativă ca săptămâna de lucru de 40 de ore să poată fi împărţită în 4 zile lucrătoare, a câte zece ore de muncă. 
 
Iniţiatorii susţineau atunci că marea majoritate a angajaţilor din mediu privat lucrează oricum aproape 10 ore pe zi, astfel că un weekend de 3 zile ar fi binevenit pentru aceştia. Propunerea ar ajuta atât tinerii care ar avea mai mult timp liber de petrecut la sfârşit de săptămână, cât şi familiile cu copii, care ar petrece mai multe zile împreună. „Această normă a timpului de muncă se stabileşte cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”, se mai arăta în documentul care, în final, nu a primit voturile necesare.
 
Măsura nu trebuie lăsată la mâna angajatorilor
 
Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa consideră că o astfel de reglementare ar trebui să fie o prioritate a Guvernului. „Sunt numeroase studii care arată că numărul mare de ore de muncă scade productivitatea şi creşte riscul de accident. Şi nu numai în sectoare precum cel de construcţii în care pericolul este evident. Şi la cei cu muncă la birou intervine surmenajul care poate crea probleme mari de sănătate”, spune preşedintele Cartel Alfa. 
 
Oamenii vor avea mai mult timp liber şi la nivel macro-economic s-ar crea impulsul unei creşteri a consumului
Bogdan Hossu, 
preşedintele Cartel Alfa
 
Bogdan Hossu susţină că în UE s-au făcut paşi mari în acest domeniu şi că România trebuie să urmeze acest drum care va avea efecte benefice. „Tocmai din acest motiv, ţări precum Franţa sau Olanda au şi legiferat săptămâna de muncă de 32 sau cel mult 34 de ore. La nivel naţional trebuie să existe o dezbatere între Guvern, patronate şi sindicate pe această temă. În urma acestor consultări s-ar putea adopta o reglementare care să impună o regulă generală de muncă. Productivitatea ar creşte  după o perioadă de adaptare, iar măsura ar avea şi un impact economic pozitiv.  Oamenii vor avea mai mult timp liber şi la nivel macro-economic s-ar crea impulsul unei creşteri a consumului şi implicit a vânzărilor şi profitului în domeniul, serviciilor şi turismului. Totul datorită acestui weekend prelungit. Chestiunea nu trebuie lăsată la alegerea angajatorilor”, argumentează Bogdan Hossu.
 
Unele companii se adaptează
 
Totul în contextul în care un sondaj de opinie al Institutului pentru Politici Publice (IPP) realizat cu ceva timp în urmă cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) pe un eşantion de 1.220 persoane peste 18 ani arată, deja, o serie de tendinţe interesante pe piaţa privată a forţei de muncă. 
„Concluziile sondajului au fost verificate prin două focus group-uri cu angajaţi în noi forme de muncă respectiv cu patronate şi sindicate. Astfel că instituţiile responsabile de adaptarea cadrului legal la curentul de pe piaţă muncii nu ar trebui să se mai eschiveze de la adaptarea acestuia la noile tendinţe, încurajând munca în detrimentul supraîncărcării, atât a angajatorului cât şi a angajatului, cu sarcini administrative birocratice", se menţionează în comunicat IPP. 
Potrivit cercetării de piaţă, 1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămâna şi de la propriul domiciliu. 
 
Românii muncesc pe brânci: Suntem lideri în Europa

Sociologul Mircea Kivu atrage atenţia că din statisticile Eurostat rezultă că România este ţara europeană în care se lucrează cel mai mult (41 de ore pe săptămână). „Totul din cauza unei proaste organizări. Mai grav, se munceşte mult, dar pe bani puţini. Şi această situaţie se va rezolva numai printr-o restructurare a economiei. Când munca va fi plătită la adevărata ei valoare, cei cu putere de decizie în companii vor încerca să nu mai folosească extensiv forţa de muncă pentru acest lucru va fi costisitor pentru firmă. Şi chestiunea se va rezolva natural”, a precizat Mircea Kivu.

Tot mai mulţi muncitori străini vin în România

Până atunci, meseriaşii pleacă să muncească peste hotare pe salarii mai bune. Pe fondul unei acute lipse de forţă de muncă, Ministerul Muncii a anunţat că vrea să mărească numărul muncitorilor străini admişi să lucreze în România. „Pentru anul 2019 se stabileşte un contingent de 30.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România”, se arată într-un proiect de HG pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Practic, este vorba  o suplimentare de 10.000 de posturi.
„Potrivit datelor oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primele cinci luni ale anului 2019, care au fost puse la dispoziţia persoanelor aflate în căutare de loc de muncă 64.091 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate”, se arată în documentul care motivează proiectul de HG. 
Laurenţiu Plosceanu preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) susţine că plafonul iniţial era extrem de redus. „Şi avem nevoie de forţă de muncă în turism, servicii sau construcţii. Nu găsim oameni, iar din spaţiul economic european nu putem racola pentru salariile cerute sunt extrem de mari. Atunci apelăm la muncitori din Asia, la vietnamezi sau thailandezi. Pentru ei salariile din România sunt mult mai mari în comparaţie cu cele de acasă”, a precizat Laurenţiu Plosceanu. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: