Sănătatea poporului: un sac de bani de care nu se mai ştie nimic

Ministrul Eugen Nicolăescu, pe post de pacient, interpretează cam târziu datele culese în urmă cu cinci ani FOTO Adevărul

Aproape toţi românii au beneficiat de analize medicale în valoare de 171 de milioane de euro în urmă cu cinci ani, în baza celebrului program demarat de Eugen Nicolăescu. Nici până în ziua de azi nu s-a făcut public „bilanţul“ sănătăţii românilor

Ministrul de atunci, Eugen Nicolăescu, a prelungit acest program până la finele anului 2008. În aceşti doi ani, s-au cheltuit aproximativ 171 de milioane de euro. Partea bună e că oamenii au avut acces gratuit la servicii medicale ce i-ar fi costat bani buni, iar mulţi români nu îşi permit să plătească analize pentru a-şi verifica starea de sănătate. Partea proastă e că au trecut cinci ani şi încă nu se ştie exact pe ce s-au cheltuit banii, care sunt concluziile după finalizarea programului sau care sunt factorii de risc pentru bolile cu impact major asupra populaţiei. Pe scurt, rezultatele acestui program de evaluare a stării de sănătate a populaţiei nu au fost centralizate şi analizate în aşa fel încât să poată fi trase concluzii şi pentru a se face o strategie de prevenire.

Toate tunurile pe Nicolăescu

Ministrul care i-a succedat lui Nicolăescu la conducerea Ministerului Sănătăţii, Ion Bazac, a încercat în 2009 să facă analiza datelor strânse în urma programului derulat în 2007 şi 2008. „Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eşec total, de la început până la sfârşit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătăţii, derulat între 2007 şi 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile şi previzibile, starea de sănătate a românilor“, a spus ministrul de atunci, Ion Bazac.

Acesta a desemnat o comisie din cadrul ministerului pentru a analiza şi interpreta datele rezultate în urma evaluării stării de sănătate a românilor. Niciun rezultat însă.

„Comisia a subliniat faptul că evaluarea a fost realizată atipic, pe toată populaţia şi nu pe eşantioane reprezentative, aşa cum presupun regulile de bază ale statisticii şi standardele ştiinţifice. Ancheta Ministerului Sănătăţii a identificat faptul că, pentru 1,2 milioane persoane, datele de evaluare sunt absente sau informaţiile esenţiale sunt incomplete. Pentru aproximativ 450.000 de cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultaţii şi analize fictive, care nu  s-au realizat, dar care au fost plătite“, a fost una dintre concluziile din raport.

Mai mult, Ion Bazac a declanşat atunci un tir de acuzaţii împotriva predecesorului său.

„Acest program este cel mai costisitor şi ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu se afla nimic. Cu fondurile cheltuite doar într-un an s-ar fi putut realiza un program naţional de screening şi prevenţie pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani. Rezultatul imediat şi cuantificabil ar fi fost salvarea a câtorva mii de femei care mor din cauza acestei afecţiuni. De asemenea, numai cu costurile administrative  ale PNESS s-ar fi putut dota fiecare din judeţele României cu câte două computere tomograf performante, sau ar fi putut fi salvaţi anual 2.000 de bolnavi cu infarct miocardic“, a mai spus Ion Bazac.

Fostul ministru Bazac a exemplificat şi cheltuielile exagerate: aproape 20 de milioane de euro au reprezentat cheltuieli administrative (tipărirea taloanelor, expedierea poştală, rambursare, introducerea şi înregistrarea persoanelor evaluate în baza de date etc). Alte 10 milioane de euro s-au cheltuit pe achiziţia de lapto-
puri pentru medicii de familie, special pentru acest
program.

Ministrul Nicolăescu şi-a adus aminte

Revenit pe scaunul de ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu şi-a adus aminte de programul pe care l-a implementat în primul său mandat, mai ales când, în luna aprilie, „Adevărul“ a solicitat datele programului, dar şi rezultatele analizei acestor date colectate.

Drept urmare, ministrul Nicolăescu şi-a adus aminte de programul rămas fără finalitate statistică şi a cerut analizarea datelor, chiar dacă asta se întâmplă după cinci ani de la terminarea programului.

„Ministerul Sănătăţii va face publice rezultatele Programului Naţional de Evaluare a Sănătăţii în aproximativ două săptămâni. Considerăm că o discuţie, chiar dezbatere, pe marginea unui program de o asemenea amploare reprezintă o necesitate, dar pe baze ştiinţifice, pe analize şi evaluari reale. De aceea, pentru o corectă informare a publicului, vă rugăm, cu respect, să asteptaţi rezultatele evaluării acestui program. În prezent, conducerea Ministerului Sănătăţii întreprinde acest demers“, a precizat comunicatul ministerului.

171 milioane de euro a costat Programul Naţional de Evaluare a Sănătăţii.

“Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eşec total, de la început până la sfârşit", Ion Bazac, fost ministru al Sănătăţii.

Risc de diabet pentru 30% din români

La începutul anului 2008, Eugen Nicolăescu a făcut publice unele date despre program pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2007. Acesta spunea atunci că “majoritatea cetăţenilor au devenit mai receptivi la informaţiile care vizează propria stare de sănătate“. Din totalul persoanelor evaluate în cadrul programului, peste 39 la sută au fost identificate cu risc de îmbolnăvire, judeţele cu cel mai ridicat procentaj la această categorie fiind Cluj (67,7%), Ilfov (54%), Sibiu (54%) şi Alba (51,3%). Cele mai des întâlnite cazuri privind riscul de îmbolnăvire s-au semnalat la diabetul zaharat, aproape 30 la sută din persoanele evaluate. Pentru anul 2007, Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei a înghiţit 75 de milioane de euro, iar conform calculelor Ministerului Sănătăţii, s-au cheltuit în medie aproape 50 de euro de persoană.