S-au „născut” ghidurile privind evaluarea vitaminei D în rândul populaţiei, moştenire a luptei lui Dragnea cu serviciile
0
Ghidurile privind evaluarea vitaminei D în rândul populaţiei, adoptate ca parte a programului „Vitamina D”, au fost publicate în Monitorul Oficial. Datele şi recomandările specialiştilor intră în conflict cu mai multe lucruri susţinute în februarie 2019 de Liviu Dragnea, atunci când a finanţat programul luând bani din bugetul SRI şi SPP.
Mai exact, în februarie 2019, în plină luptă cu „statul paralel”, Liviu Dragnea a împins în Camera Deputaţilor un amendament la bugetul Ministerului Sănătăţii care urma să finanţeze mai multe programe naţionale în domeniul sănătăţii. Mai exact, 295.000.000 de lei erau transferaţi din bugetul Ministerului Finanţelor Publice pentru finanţarea programelor Vitamina D, Panorma şi Teste marker tumorali, iar alţi 230.000.000 de lei erau luaţi din bugetele SRI-ului, SPP-ului şi Finanţelor pentru subvenţionarea fondului de asigurări sociale de sănătate şi pentru implementarea programului Diabet juvenile.Programul Vitamina D a atras cea mai mare atenţie din partea publicului şi a specialiştilor în domeniu, după ce Dragnea şi-a justificat decizia de a tăia din bugetul serviciilor şi al justiţiei spunând că „un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România de vitamina D este tot un program de siguranţă naţională”. Liderul PSD a fost atunci acuzat că mută banii între ministere pentru a rezolva ceea ce mulţi au numit o falsă problemă, cea a lipsei de asistenţă medicală pentru combaterea deficienţei de vitamina D.
De altfel, într-o intervenţie pe Blogurile „Adevărul”, medicul Sorin Paveliu indica mai multe vicii ale programului Vitamina D: „Copiii nu necesită niciun singur leu suplimentar prin programul „vitamina D“ deoarece, dacă medicii de familie ar constata că există o afecţiune provocată de carenţa în această vitamină sau că profilaxia ar impune-o, pot prescrie şi acum această vitamină. Administrarea exogenă a acesteia este decontată integral şi acum din fondurile CNAS, iar costuri oricum insignifiante, de 1 leu pe zi”. Mai mult, argumentele din spatele amendamentului nu se bazau pe date concludente, Paveliu observând că „doamna ministru presupune că 65% din populaţia României are un deficit de vitamina D fără a exista nici cea mai mică dovadă în acest sens”. Observaţia ministrului Pintea din februarie, conform căreia „e posibil ca 65% din populaţia României să aibă nivel inadecvat de vitamina D”, este infirmată şi de ghidul pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulţi, intrat în vigoare din 24 septembrie, textul relevând că doar anumite categorii vulnerabile prezintă o prevalenţă atât de ridicată: „Datele disponibile pentru populaţia din România sugerează o prevalenţă între 40 şi 75% la copii, adulţi cu osteoporoză, persoane vârstnice (peste 60-70 de ani), cu variaţii mari intersezoniere la subiecţi cu factori de risc sau care asociază alte comorbidităţi”.
Cum stăm de fapt cu vitamina D
Ghidul privind evaluare şi terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut şi copil, intrat în vigoare tot ieri, arată cifre semnificativ mai mici în rândurile copiilor: „În România un studiu recent relevă o prevalenţă a deficitului de vitamină D (…) la 1,92% din grupa 0-1 an; 0,66% din grupa 1-3 ani; 1,96% din grupa 4-8 ani; 4,3% din grupa 8-13 ani şi 8,9% din grupa 14-18 ani (…) Alt studiu românesc relevă prevalenţa deficitului de vitamină D [valori 25 (OH) D < 25 nmol/l] de 1,2% în populaţia 0-10 ani şi de 3,2% în populaţia 10-20 ani; niveluri potenţial nocive şi toxice ale concentraţiei de 25 (OH) D s-au înregistrat la 3,8% cazuri din prima grupă şi 0,2% cazuri din a 2-a grupă (2)”, observându-se că „prevalenţa sechelelor de rahitism în populaţia preşcolară şi şcolară românească a fost 1,8% în mediul urban şi 0,7% în mediul rural (3)”.
Mai mult, autorii ghidului privind evaluarea statusului vitaminei D la adulţi observă că recomandările curente făcute de alte lucrări asemănătoare spun că suplimentarea cu vitamina D „să se facă la persoanele cu risc crescut individualizat, pe baza unei strategii de evaluare, şi pe durata anotimpului rece la persoanele sănătoase, cu expunere normală la soare”. Pe lângă acest aspect, ghidul observă şi că nu este recomandat „screeningul deficitului de vitamină D în populaţia generală, de adulţi asimptomatici, dar majoritatea societăţilor de profil şi ghidurilor naţionale recomandă evaluarea statusului vitaminei D la grupe cu risc crescut”.
Se încarcă comentariile...
