Roşia Montană, între „pericol“ şi „profit“

Roşia Montană, între „pericol“ şi „profit“

Succesul sau eşecul exploatării de la Roşia Montană continuă să dezbine şi mediile ştiinţifice

Situaţia exploatării miniere din judeţul Alba este obiectul unor rapoarte ştiinţifice contradictorii. În timp ce reprezentanţii Gold Corporation anunţă bani pentru stat şi locuri de muncă, ONG-urile, susţinute de specialişti, acuză pericolul ecologic extrem şi lipsa de transparenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Citiţi şi:

Afrodita Iorgulescu, profesor universitar ASE: „La Roşia Montană se anunţă un dezastru durabil“

„În acest moment, pot să vă spun că noi nu am finalizat studierea, analizarea documentaţiei înaintate de Gold Corporation. Probabil că în martie-aprilie vom finaliza studierea dosarului şi vom da un răspuns care va ţine cont de protejarea patrimoniului cultural naţional". Declaraţia îi aparţine ministrului Culturii, Kelemen Hunor, cel care, aflat sâmbătă în localitatea Rimetea, situată în apropierea minei de la Roşia Montană, a catalogat situaţia viitoarei exploatări ca fiind una „foarte delicată".

Practic, în aproximativ o lună, autorităţile vor trebui să tragă concluziile necesare pentru a acorda sau infirma licenţa de exploatare pornind de la analizarea documentaţiei înaintate de firma Gold Corporation. Alături de aceasta există zeci de alte studii, depuse de mai multe ONG-uri, care infirmă parţial sau total concluziile experţilor canadieni. Unul dintre cele mai documentate, dar şi pesimiste dosare trimise spre demonstrarea potenţialului efect negativ al exploatării miniere din Roşia Montană este „Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice".

Puse faţă-n faţă, concluziile acestui Raport şi cele ale experţilor Gold Corporation definesc perfect impasul total în care se blochează argumentele ambelor părţi: bani şi locuri de muncă sau dezastru ecologic şi pierderea patrimoniului naţional.

Problemele apocaliptice de după

Potrivit reprezentanţilor Gold Corporation, la închiderea investiţiei ar urma o activitate complexă, de gestionare a apelor acide, întreţinere a infrastructurii iazurilor şi monitorizare a halelor de deşeuri solide. În replică, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane consideră că toate aceste angajamente presupun înfiinţarea unei entităţi organizatorice, pusă în mişcare pe termen nelimitat, al cărei buget anual va trebui alimentat din fonduri bugetare.

Un alt obiect de dispută este cel al lipsei de transparenţă în privinţa costurilor totale invocate de către Gold Corporation pentru reabilitarea zonei miniere după terminarea exploatării. Concret, afirmă semnatarii raportului pentru Salvarea Roşiei Montane, „monitorizarea zilnică" este generatoare de costuri materiale, umane şi financiare extrem de mari. În niciun punct al raportului depus de către Gold Corporation nu se precizează cine gestionează aceste mijloace şi cu ce finanţare pe termen nelimitat. 

Potrivit unei evaluări efectuate de către Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane, minimum de personal necesar pentru gestiunea lucrărilor şi evitarea pericolelor de pe platformă este de 60 de persoane. Aceeaşi evaluare avansează şi o sumă necesară angajaţilor: aproximativ 720.000 de dolari anual.

Miza cea mare: iazul de decantare

Însă punctul cel mai sensibil al contrelor este, de departe, cel privind siguranţa iazului de decantare ce ar urma să fie realizat la Roşia Montană. Deşi Gold Corporation a invocat, în nenumărate rânduri, că nu există niciun pericol real în acest caz, dând exemple de la exploatări miniere similare, în care au fost folosite astfel de iazuri, raportul Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane exprimă îngrijorarea legată de situaţia iazului în cazul unei inundaţii de proporţii, cum s-a mai întâmplat în zonă.

Un alt motiv de îngrijorare este cel legat de uzura în timp a barajului iazului de decantare, exemple similare de tragedii fiind identificate în mai multe localităţi din Europa şi SUA.

Concluzia raportului realizat de Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane este că „investiţia nu este în avantajul statului român. România rămâne cu un zăcământ preţios epuizat, un beneficiu minim va fi cheltuit înzecit pe următorii o sută de ani pentru a gestiona dezastrul rămas după exploatare".

"Ceea ce se câştigă din exploatarea aurului se va pierde în sutele de ani în care statul român va trebui să aibă grijă de tot ce va rămâne acolo. Este un dezastru durabil."
Afrodita Iorgulescu
profesor universitar ASE

Dezbaterea continuă

„Adevărul" a început la 18 februarie o serie de dezbateri online cu privire la proiectul Roşia Montană, pe care le puteţi urmări săptămânal pe www.adevarul.ro. Fiecare discuţie va fi transmisă, în direct, vineri, începând cu ora 15.00. În plus, toţi cei dornici să-şi exprime părerea despre situaţia din Roşia Montană o pot face accesând site-ul www.adevarul.ro, unde pot participa la un sondaj despre comuna din Munţii Apuseni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările