Românii din Timoc, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului: Ne aflăm într-o situaţie foarte gravă. Şi românii din Voivodina au probleme

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia au atras atenţia asupra situaţiei dificile cu care se confruntă

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia au atras atenţia, joi, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia cu care se confruntă este una deosebit de gravă, fiind supuşi unui proces agresiv de asimilare, potrivit Romanian Global News.

Preşedintele Partidului Neamului Românesc, Predrag Balasevic, a atras atenţia asupra situaţiei grave din Timoc (Serbia de Răsărit), unde cei aproximativ 300.000 de români nu beneficiază de niciun fel de drepturi fundamentale, nu au şcoală şi mass-media în limba română, au dificultăţi în a-şi construi biserici, iar tinerii ajung să nu mai vorbească limba română.

Balasevic a declarat că este nevoie de un sprijin concret şi consistent din partea ţării-mamă, în condiţiile în care statul sârb nu finanţează deloc activităţile culturale ale românilor.

”Comunitatea românilor din Timoc, în Serbia de Răsărit, se găseşte într-o situaţie foarte gravă. Suntem minoritatea care nu are limba română în şcoală, avem mari probleme cu construirea bisericilor în Timoc, nu avem mass-media în limba română şi statul sârb nu finanţează activităţile culturale ale românilor din Serbia de răsărit. La ora actuală, în Serbia suntem singura minoritate care nu avem drepturi elementare. În acest sens, aşteptăm un ajutor mai concret din partea României, a instituţiilor româneşti care se ocupă de problematica românilor de pretutindeni. Noi, fără un sprijin politic din partea României, în dialogul direct cu Belgradul, unde aşteptăm nişte rezultate concrete, noi singuri nu putem să ne descurcăm. Este foarte, foarte greu să ne menţinem limba română, ne vom pierde pentru că tinerii pleacă din sate, se duc în oraşe, se duc în afara Serbiei, intră pe Internet, ei vor să înveţe o limbă pe care pot să o folosească, nu doar acasă, în familie, dar şi în afara familiei, a ţării. Deci, limba română în şcoală şi prin asta putem să aşteptăm nişte rezultate, dar singuri nu vom avea astfel de rezultate”, a afirmat Predrag Balasevic, citat de Romanian Global News.

Românii din Voivodina, probleme de identitate

Situaţia românilor din Voivodina a făcut obiectul intervenţiei preşedintelui Comunităţii Românilor din Serbia, Daniel Magdu, comunitate recunoscută de statul sârb, dar care se confruntă, la rândul său, cu serioase probleme identitare, existând riscul să dispară în următorii 30 ani.

”Românii din Voivodina se confruntă cu scăderea numărului de elevi care frecventează şcoli în limba română. Pe lângă faptul că biologic dispărem, dispărem şi etnic din cauză că nu există o strategie sustenabilă şi coerentă a statului român faţă de românii din Voivodina. Avem nevoie de presă liberă şi necenzurată, încă nu este rezolvată problema retrocedării bunurilor colective ale comunităţii româneşti din Serbia, confiscate după al doilea război mondial”, a declarat Daniel Magdu la Izvoru Mureşului.

Preşedintele CRS, organizaţie care are în Voivodina 28 de filiale, a menţionat faptul că nu există acţiuni şi strategii sustenabile din partea statului român pentru românii din afara graniţelor şi că, în ciuda faptului că s-a înfiinţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, bugetul a rămas la nivelul celui alocat fostului Departament pentru românii de pretutindeni, iar sistemul de finanţare a proiectelor este unul foarte greoi.

Reprezentanţii românilor din Serbia au apreciat, însă, colaborarea cu Institutul Cultural Român şi cu Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, dar au ţinut să puncteze faptul că acestea au bugete mici şi pot finanţa mici proiecte culturale.