Românii din Valea Timocului se pregătesc să întâmpine Crăciunul

Românii din Timoc se pregătesc de Crăciun

Chiar dacă mai este destul timp până pe 7 ianuarie, românii din Valea Timocului se pregătesc să întâmpine sărbătoarea Naşterii Domnului, după rit vechi. Acum încep să se formeze cetele de colindători şi se învaţă colindele ce vor fi rostite la Crăciun.

În fiecare an, la 7 ianuarie, timocenii sărbătoresc Crăciunul. Ca peste tot la români, praznicul Naşterii Domnului este sarbătoarea familiei, a părinţilor, dar mai ales a copiilor. În satele din Valea Timocului, etnicii români şi-au păstrat nu numai limba, dar şi tradiţiile moşilor şi strămoşilor.

Cetele de colindători se formează cu câteva săptămâni înainte de venirea Crăciunului. În această perioadă, bătrânii satului îi învaţă pe tineri cum să cioplească beţele cu care vor merge la colindat. Denumite chiar colindeţe, ciomegele se cioplesc doar din lemn de salcie, după care se trec prin vatra focului, pentru a căpăta mai multă tărie.

Nu doar colindătorii se pregătesc de marea sărbătoare, dar şi gazdele lor. Sătenii îşi pregătesc casele conform datinei. Ei fac curăţenie şi aşează în fiecare colţ al camerei în care vor fi primiţi oaspeţii fân şi nuci. Ritualul simbolizează belşugul şi rodul.

Curăţenie spirituală prin post

Timocenii, la fel ca şi ceilalţi creştini, se pregătesc de sarbătoarea pe rit vechi a Crăciunului, prin curăţenie spirituală. Astfel, ei postesc până în ziua Naşterii Domnului. În Ajunul Craciunului, pe 6 ianuarie, se ţine post negru şi nu se mănâncă nimic până la apusul soarelui.

Pe 2 ianuarie, de Ignat, gospodarii taie porcii, iar gospodinele pregătesc carnea pentru preparatele ce vor sta pe mesele de Crăciun. Obiceiul tăierii porcului are rădăcini în tradiţia precreştină de sacrificare rituală, care se face la sfarşitul unui an pentru bunăstarea celui care urmează.

Potrivit tradiţiei din Timoc, la sacrificarea porcului, coasta dreaptă a animalului se păstrează întreagă până la 14 ianuarie, când se praznuieşte “Ziua moaşelor”. În această zi, gazda frige coastele şi o invită la masă pe cea care i-a moşit copiii.

Porţile se lasă descuiate în noaptea de Ajun

În noaptea de Ajun, colindătorii se adună în cete şi pornesc la colindat. Potrivit tradiţiei, colindele alungă diavolul, de aceea este mare păcat dacă cineva stă cu poarta încuiată în noaptea de Ajun. În timp ce sunt colindate, gazdele sunt lovite cu colindeţele din lemn, pentru ca urările să se împlinească întocmai. Răsplata tradiţională a colindătorilor este formată din nuci, brânză, ceapă, rachie şi vin.

Tot în noaptea de Ajun este pregătită şi masa de Craciun. Este noaptea în care gospodinele coc în cuptor colaci împletiţi. Conform tradiţiei, se mai pregăteşte mămăligă şi se frige carne. De pe masa de Crăciun nu lipsesc însă celelalte mâncăruri tradiţionale româneşti: piftii, sarmale, carnaţi, tobă sau caltaboş.

Sărbătorile de iarnă pe rit vechi se încheie la 19 ianuarie, când timocenii prăznuiesc Boboteaza. În satele de pe Valea Timocului este obiceiul ca la această sărbătoare la colindat să meargă femeile.