Românii mănâncă pâine albă la negru

Un control mai strict al locurilor în care se fabrică pâinea ar putea reduce evaziunea fiscală

Preferăm pâinea albă şi proaspătă, pe care o cumpărăm fără bon fiscal din alimentare mici sau de la buticuri. Peste 60% din pâinea românească este produsă şi vândută fără acte. Doar aşa se explică diferenţa uriaşă dintre cantitatea de pâine consumată în statistici şi cea din dieta românilor.

Anual, fiecare român consumă, în medie, 101 kilograme de pâine şi produse de panificaţie, conform rezultatelor cercetării de piaţă realizate de Gallup pentru Rompan, patronat ce reprezintă firmele din industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase.

Mai citiţi şi:

De ce este importantă fiecare masă a zilei

Ce alimente aduc beneficii terapeutice

O cantitate de patru ori mai mare decât cea din datele Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut, consumul înregistrat oficial, cel fiscalizat (pentru care se plătesc TVA, impozite etc.), nu a depăşit 23 de kilograme/cap de locuitor.

„Însumând cantităţile de pâine, cornuri, batoane, chifle, baghete şi împletituri pe care cei chestionaţi de Gallup au declarat că le cumpără, rezultă că fiecare român consumă anual 101 kilograme de pâine. Diferenţa dintre această cantitate şi ce apare în statisticile oficiale reprezintă pâinea la negru", explică Aurel Popescu, preşedintele Rompan, care este sigur că peste 60% din pâinea care se vinde în România este comercializată fără acte.

Sondajul Gallup mai arată că 89% din adulţi consumă zilnic pâine, 3% - de 5-6 ori pe săptămână, iar 4% - de 3-4 ori pe săptămână. La polul opus, 1% din români afirmă că nu consumă niciodată pâine.

Pâine albă şi proaspătă

Pâinea albă (exclusiv franzela) reprezintă specialitatea cea mai căutată - 60% din consumatorii de pâine sau alte produse de panificaţie au afirmat că obişnuiesc să consume acest sortiment. Urmează franzela (menţionată de 47% din respondenţi) şi pâinea neagră/integrală (38%). O proporţie mult mai mică (14%) obişnuieşte să consume pâine graham/cu fibre alimentare, şi doar 12% consumă pâine cu secară.

Calitatea pâinii şi aspectul ei sunt principalele două criterii luate în considerare de cumpărători. Opt din zece respondenţi consideră că este mai important ca pâinea să fie proaspătă (făcută în aceeaşi zi) decât să aibă un termen de valabilitate (mai mare de două zile).

De la alimentară sau de la butic

Peste 60% din cei chestionaţi cumpără pâine aproape zilnic, dar nu mai puţin de cinci ori pe săptămână. Peste o treime dintre români aleg acest produs din magazine alimentare care au un sector special de produse de panificaţie. Alţi 32% cumpără pâine din magazine mici, de tip butic. Un român din zece primeşte bon fiscal doar dacă îl cere, în timp ce un sfert dintre cei chestionaţi nu primesc deloc.

Cercetarea, finalizată la sfârşitul lui februarie, a fost făcută în perioada noiembrie-decembrie 2009, pe un eşantion de 1.241 de persoane adulte, prin intervievare faţă în faţă, la domiciliul respondentului. Marja de eroare este de +/-2,8%.

Ce poate face statul?

Brutarii au câteva propuneri concrete pentru stoparea evaziunii fiscale, spune Aurel Popescu:

1 Reducerea TVA la pâine până la 5% - media taxei pentru pâine în UE, faţă de 19%, cât este acum în România. Mai mulţi producători ar fi tentaţi să declare integral cantităţile de pâine produse.

2 Taxarea inversă: să se perceapă TVA numai la vânzarea produsului finit - pâinea -, nu şi pentru grâul şi făina din lanţul tehnologic.

3 Pâine vândută doar în magazine şi în raioane specializate, nu în buticuri, la un loc cu detergenţi sau alte produse.

4 Restituirea unei părţi din TVA cumpărătorilor care prezintă bonurile pentru pâine păstrate de-a lungul anului. Compensarea unor sume din TVA cu alte impozite datorate de ei statului ar putea fi şi o măsură care ar duce la o mai bună disciplină fiscală.

5 Preţul minim la pâine ar avea ca efect ieşirea de pe piaţă a celor care practică preţuri de dumping pentru că-şi permit să producă pâine „fără taxe".

Pâinea toast, tot albă

Mai puţin de 40% din români consumă pâine feliată. Un sfert dintre cei care aleg pâinea de tip toast (pâine feliată ambalată) susţin că aceasta e mai uşor de folosit. Dintre persoanele care consumă pâine, aproximativ un sfert cumpără pâine toast albă.

Sortimente ce lipsesc de pe raft

Deşi datele sondajului Gallup prezintă preferinţa clară a românilor pentru pâinea albă, consumatorii ar încerca, potrivit aceleiaşi cercetări, şi alte tipuri de pâine dacă oferta magazinelor din care se aprovizionează nu ar fi atât de limitată.

Aproape o cincime dintre respondenţii la sondaj au afirmat că li s-a întâmplat să dorească să cumpere un anume tip de pâine sau alt produs de panificaţie pe care nu l-au găsit în magazinul de unde obişnuiesc să facă astfel de cumpărături. Pâinea neagră şi franzela au fost produsele cel mai des menţionate.

Unii respondenţi au mers în alte magazine până au găsit produsul dorit (46%), iar alţii au cumpărat ce au găsit, fără a mai căuta produsul dorit în altă parte (41%). O proporţie mai mică, 10%, nu au mai cumpărat nimic în acest context. „De vină sunt comercianţii care, ca să nu se complice cu tot felul de sortimente, aleg doar pâinea albă şi franzela", explică Aurel Popescu.

Cel puţin la nivel declarativ, preferinţa pentru produsele alimentare româneşti este categorică, fapt ce reiese şi din sondajul Gallup: trei sferturi dintre persoanele intervievate preferă produse alimentare româneşti, 22% nu au nicio preferinţă şi doar 2% din respondenţi afirmă că preferă produse alimentare de import. Ponderea persoanelor care preferă produse autohtone creşte cu vârsta, în timp ce indiferenţii se regăsesc într-o proporţie mai mare în rândul tinerilor.

Reţete româneşti

Principalele motivaţii pentru persoanele care preferă produse alimentare autohtone sunt: calitatea/gustul mai bun (32%), faptul că acestea sunt mai naturale, mai sănătoase şi nu conţin conservanţi (21%), atuul preţului mai mic (11%), faptul că sunt mai proaspete (8%).
8% din cei chestionaţi susţin că aleg produse „made in Romania" din patriotism.

Cel mai mare consum de pâine, conform sondajului Gallup comandat de Rompan, se înregistrează în Banat şi în Dobrogea - 2,2 kilograme de pâine pe săptămână. Fiecare persoană dintr-o gospodărie din aceste zone consumă săptămânal, în medie, puţin peste şase pâini de 350 de grame. La polul opus se situează Moldova, Crişana şi Maramureşul, unde fiecare persoană dintr-o gospodărie consumă, în medie, patru pâini şi jumătate într-o săptămână.

Datele din cercetarea Gallup mai arată că media săptămânală la nivel naţional este de 1,8 kilograme/persoană - mai bine de cinci franzele de 350 de grame. Cantitatea medie de pâine consumată în mediul urban este mai mică (1,7 kg) faţă de cea consumată în mediul rural (2 kg).