Românii, complet nepregătiţi pentru marea pană de curent. Cum explică un psiholog isteria din mediul online

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Europa a trecut printr-o mare pană de curent în luna ianuarie FOTO SHUTTERSTOCK
Europa a trecut printr-o mare pană de curent în luna ianuarie FOTO SHUTTERSTOCK

Autorităţile austriece îşi pregătesc cetăţenii pentru o pană de curent catastrofală, la nivel european, despre care spun că nu se pune problema dacă va avea loc, ci când se va întâmpla. România, însă, nu a luat în calcul o pană masivă de curent atunci când a realizat diverse planuri de acţiune în caz de dezastre.

Scenariul privind o pană de curent generală în toată Europa a creat isterie în mediul online. Totul a pornit de la anunţul ministrului austriac al Apărării, care a îndemnat oamenii să se pregătească pentru astfel de situaţii excepţionale. Autorităţile au lansat chiar şi un ghid în acest sens. „Nu se pune problema dacă va avea loc un «blackout» în unele regiuni europene, ci când se va întâmpla”, a spus Stefan Zach, şeful comunicării la utilitatea austriacă EVN AG. „S-ar putea întâmpla o întrerupere chiar şi în ţările cu standarde ridicate în materie de securitate a reţelei electrice”, a precizat Zach. 

Între riscurile tehnologice, „blackout“, o întrerupere supraregională şi de lungă durată, ocupă un loc proeminent, se arată în textul de peste 370 de pagini lansat de autorităţile austriece. „În opinia experţilor, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în următorii cinci ani este acum foarte mare”, se mai arată în document. Ministerul Apărării austriac este de acord că „o pană de curent este extrem de periculoasă, fiind necesară pregătirea populaţiei pentru această eventualitate”. 

„De aceea vă recomandăm de urgenţă să depozitaţi alimente, băuturi şi medicamente esenţiale acasă timp de cel puţin 10 zile. O cămară bine aprovizionată cu siguranţă nu este dăunătoare în viaţa de zi cu zi, iar într-o situaţie de urgenţă poate fi vitală”, precizează într-un comunicat ministerul, arătând că „în ghidurile noastre veţi găsi mai multe sfaturi şi sugestii despre cum să vă pregătiţi pentru o întrerupere care durează mai multe zile, informaţii despre generatoare portabile, accesorii, provizii de alimente şi apă, despre cum să gătiţi şi să comunicaţi fără electricitate, precum şi cunoştinţe de bază despre primul ajutor, prevenţie şi siguranţă medicală şi civilă”.

Totul se opreşte 

Posterele care au apărut pe străzi fac apel la pregătire în caz că „totul se opreşte” avertizând că asta înseamnă că serviciile bancare, semafoarele, computerele, telefoanele şi internetul nu vor mai fi funcţionale. Austria ia acest scenariu atât de în serios încât, începând cu 2025, o sută din principalele sale baze militare vor fi dotate cu depozite de carburanţi, apă şi alimentele şi vor deveni independente din punct de vedere energetic. Locotenent-colonelul Pierre Kugelweis a declarat că aceste unităţi vor constitui baza de sprijin pentru organizaţiile civile, cum ar fi pompierii şi lucrătorii din domeniul sănătăţii, care necesită energie şi coordonare pentru munca lor, în cazul unei pane de curent.  

„O pană de curent este o ameninţare cu un mare impact asupra societăţii. Şi este important ca toate serviciile de urgenţă, precum poliţia, ambulanţele sau pompierii, să continue să funcţioneze”, a rezumat acesta. 

Proasta gestionare a crizelor panichează populaţia 

Psihologul Mihai Copăceanu explică faptul că românii s-au panicat când au văzut anunţul oficialului austriac, deoarece în cazul unei pene catastrofale de curent electric, s-ar simţi abandonaţi de autorităţile care au demonstrat că nu ştiu să reacţioneze rapid la dezastre. „Sunt convins că românii ar reacţiona în mod anxios, alarmant, isteric şi chiar agresiv. Şi aici avem mai multe explicaţii. În primul rând, nu suntem obişnuiţi să gândim şi să exersam unele exerciţii de simulare a unor situaţii de urgenţă, precum ar fi o pană de curent vreme de două săptămâni. În al doilea, rând anxietatea noastră s-ar putea reduce ca intensitate dacă raţional am avea nişte resurse disponibile, şi aici vorbesc de existenţa unor alternative personale sau colective. Şi mai clar, nu avem o siguranţă din partea autorităţilor şi nici o predictibilitate a evoluţiei unor situaţii extreme. Haos total. Dacă Austria îşi pregăteşte din timp cetăţenii, dacă există informări sigure, repetate şi alternative, noi românii încă nu avem siguranţa că în momente de impas vom primi soluţii satisfăcătoare. Experienţele anterioare ne arată proasta gestionare a unor situaţii excepţionale, fie că a fost vorba de inundaţii sau de accidente aviatice”, a declarat Mihai Copăceanu pentru „Adevărul”.

Nu există plan de răspuns la un astfel de dezastru 

De altfel, autorităţile din România nu au luat, se pare, în calcul o pană masivă de curent electric atunci când au realizat un plan de acţiune în caz de dezastre. Concret, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a preluat din anul 2001 partea de Protecţie Civilă a populaţiei realizează anual un raport al eventualelor riscuri de dezastre. Astfel, într-un ultim astfel de raport nu se spune nimic despre un astfel de eveniment. Concret, sunt menţionate cutremure de pământ, incendii de pădure, inundaţii, urgenţă radiologică şi epidemii, pentru care au şi fost realizate căte o „Concepţie Naţională de Răspuns”. În plus, raportul mai trece în revistă riscuri majore de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sau de accidente de transport implicând substanţe periculoase, dar nimic despre o urgenţă energetică. 

Occidentul face scenarii legate de „blackout“ 

Dumitru Chisăliţă, specialist în energie, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, arată că Austria şi Germania fac periodic scenarii de acest gen pentru că au centre înfiinţate cu acest scop care identifică astfel măsurile care ar fi obligatoriu de luat de autorităţi în astfel de cazuri. „Germania şi Austria au centre care fac scenarii legate de «blackout». Sunt înfiinţate exact în acest scop. Iau 4-5 scenarii privind posibilitatea unui «blackout», inclusiv pe motive de terorism energetic şi parcurg toate posibilităţile. Vorbesc de o probabilitate… Fac asta de 40 de ani, nu este o noutate. Aceste scenarii au în spate o analiză probabilistică. În România ne lovim de probleme din cauza chiciurei care se aşază pe cablurile de înaltă tensiune şi le rup. Dar astfel de probleme sunt remediate relativ repede”, a spus Dumitru Chisăliţă pentru „Adevărul”.

Şi George Niculescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, susţine că există pericolul unui „blackout“, dar e nevoie de un cumul de foarte mulţi factori ca să se întâmple lucrul acesta. „Eu nu aş vrea că lumea să se alarmeze, de aceea am ales să ies, în ideea de a clarifica cât de cât lucrurile. Dacă este o ştire sau o ipoteză iminentă trebuie poziţionată în timp, dar să vorbeşti la modul general că va fi un «blackout» în următorii 5 ani, e relativ, lucrurile acestea trebuiesc digerate puţin şi tratate cu profunzime”, a declarat, pentru replicaonline.ro, George Niculescu. 

Cum este format sistemul energetic european 

Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează ţările Uniunii Europene, ceea ce, potrivit experţilor, ar face imposibilă o pană generală de curent care să se întindă pe un interval mai mare de timp. Apoi, chiar dacă s-ar opri livrarea de gaze prin Ucraina, scenariu puţin probabil, continentul ar fi în continuare alimentat cu gaz natural prin Nord Stream 1. În fine, un alt scenariu luat în calcul de autorităţile de la Viena e un atac cibernetic de amploare asupra sistemului energetic, este şi el puţin probabil, deoarece există un sistem european de protecţie a spaţiului cibernetic.

Marea pană din luna ianuarie 

Reamintim că la începutul acestui an a avut loc o masivă pană de curent care a afectat şi România. În data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina. 200.000 de gospodării au rămas fără energie, în toată Europa, iar aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia.

Trusa de supravieţuire 

Armata austriacă a sfătuit cetăţenii să îşi facă rezerve pentru a face faţă unor pene de curent masive. Acestea sunt similare celor recomandate de autorităţile europene în mai toate genurile de dezastre. Este vorba de o trusă de supravieţuire din care nu trebuie să lipseacă un radio cu baterii, o lanternă, apă de băut (2 litri de persoană pe zi; 3-5 zile), băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă pentru două săptămâni (paste, orez, conserve…), medicaţie esenţială pentru două săptămâni, trusă de prim ajutor şi articole de toaletă. Apoi este recomandat ca maşină să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin, pentru că benzinăriile nu ar funcţiona. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite