România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie din cauza poluării. S-ar putea restricţiona circulaţia maşinilor diesel în unele oraşe

În unele oraşe CE ar putea cere impunerea de restricţii la maşinile diesel  FOTO David Muntean

România a intrat în colimatorul Comisiei Europeane (CE) din cauza calităţii aerului şi după ce a încălcat de mult termenele limită de rezolvare a problemei. În plus, România ar putea fi pusă în situaţia de a restricţiona circulaţia maşinilor diesel în unele oraşe.

Concret, CE ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiţie referitor la calitatea aerului în nouă ţări membre UE, inclusiv România. 

Drept urmare CE ar putea cere instituirea de limite privind circulaţia vehiculelor diesel în oraşele mari, afirmă surse citate de welt.de. 

“Există limite pentru o serie de poluanţi principali, precum dioxidul de azot (NO2) şi particulele în suspensie (PM10), care trebuiau atinse în 2010, respectiv 2005”, arăta, cu ceva timp în urmă CE într-un comunicat.

Conform specialiştilor, aceşti doi poluanţi- cheie pentru CE pot provoca boli pulmonare extreme de grave şi chiar şi cancer.

Conform ultimului raport publicat de Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), cel cu privire la starea mediului din România în anul 2016, concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător sunt la un nivel mare în Bucureşti mai ales la staţiile B-6 Bucureşti şi B-7 Bucureşti. Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele.

Şi municipiul Iaşi stă rău. Cele mai afectate cartiere de poluare cu PM 10 sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. În plus, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş. 

Cum apar toxicele particulele în suspensie

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc) sau din surse precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Acestea supensii pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.

Dioxidul de azot produce afecţiuni pulmonare

Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) - un alt poluant pentru care suntem puşi la colţ de CE – au valori mari la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier.