România mai are probleme în domeniul securităţii nucleare

Un control făcut de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA), în perioada 9-16 octombrie, a ajuns la concluzia că, în acest moment, România are o serie de probleme în domeniul securităţii nucleare şi a radiaţiilor care trebuie rezolvate în perioada următoare.

Asta în pofida faptului că, susţine IAEA, autorităţile din România au făcut unele progrese şi au consolidat în mod semnificativ cadrul de reglementare, inclusiv prin aprobarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa şi Securitatea Nucleară (SNSSN) şi s-a făcut un pas înainte în domeniul gestionării deşeurilor radioactive.

Practic, a fost vorba de o misiune de tip follow-up a IAEA în care s-a evaluat modul în care au fost implementate recomandările/sugestiile emise în anul 2011 şi care au abordat aspectele de securitate nucleară, securitate radiologică, securitatea transportului, managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive, securitatea surselor radioactive, pregătirea şi răspunsul la urgenţă radiologică/nucleară. 

Raport final, publicat peste trei luni 

Concret, la un precedent control, IAEA a transmis României 34 de recomandări şi 18 sugestii. Acum, Agenţia a ajuns la concluzia că 30 de recomandări au fost rezolvate, la fel şi cele 18 sugestii. Patru recomandări nu au fost rezolvate de partea română. Mai mult, specialiştii IAEA au mai identificat unele probleme în urma cărora au emis alte noi opt recomandări şi patru sugestii. 

În documentul IAEA nu se precizează punctual care sunt problemele, dar se arată că acestea sunt axate pe implementarea SNSSN, menţinerea şi atragerea de personal cu experienţă, îmbunătăţirea bazei de date privind sursele de radiaţii, managementul deşeurilor radioactive sau pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă nucleară/radiologică. IAEA va finaliza şi va transmite raportul detaliat autorităţilor române în trei luni, partea romană angajându-se să-l facă public.

Unde avem deşeurile 

În prezent, deşeurile radioactive  sunt plasate la Băiţa – Bihor. Acest depozit, care este o veche mină de exploatare a uraniului, se va închide în perioada 2020 – 2025. 

 Înfiinţarea depozitului de la Băiţa a venit ca o necesitate după ce în 1957,  la Măgurele – Ilfov, a fost pus în funcţiune primul reactor nuclear din Europa de Est. Deşeurile radioactive depozitate aici provin din medicină, industria non-nucleară, cercetare, educaţie, agricultură, precum şi din dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice. Conform unor surse, la Băiţa s-ar afla acum mii de  containere cu material radioactiv.  Capacitatea maximă din proiect este de 21.000 de containere standard de 220 litri.

 În 2014, Agenţia Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) a decis să înfiinţeze un nou depozit la Saligny, lângă centrala de la Cernavodă. La acea vreme, ANDR a comunicat că noul depozit va necesita o investiţie iniţială de 40 de milioane de euro. În funcţie de cererea de pe piaţă, depozitul se poate extinde până la o suprafaţă de  40 de hectare, iar atunci investiţia totală se va ridica la 400 de milioane de euro. 

 Cine răspunde de ele 

 În conformitate cu „Normele fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive“ emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), fluxul deşeurilor radioactive cuprinde o etapă de depozitare intermediară şi o etapă de depozitare definitivă. 

Depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive implică menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât să fie asigurată izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului.   

Potrivit legislaţiei în vigoare, responsabilitatea pentru depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive revine producătorilor de deşeuri. 

Depozitarea definitivă este ultima etapă din sistemul de gospodărire a deşeurilor radioactive. Conform ANDR, aceasta constă, în principal, în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei „securităţi rezonabile, fără intenţia de a fi mutate“.