Vizita preşedintelui României la Chişinău la sfârşitul lunii Decembrie 2020 a avut o încărcătură simbolică deosebită, marcând scoaterea R. Moldova din izolarea internaţională în care a adus-o Igor Dodon. Totodată, noul preşedinte al R. Moldova, Maia Sandu, a dorit să sublinieze rolul şi importanţa României la Chişinău.

Klaus Iohannis, cu această ocazie, a angajat România faţă de R. Moldova printr-o serie de promisiuni: donaţia de echipamente medicale de protecţie, donaţia a 200.000 doze de vaccin anti-Covid din cota revenită României, ajutor în motorină pentru agricultorii moldoveni, reactivarea unui program de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro şi altele.

Săptămâna trecută au fost livrate Republicii Moldova echipamente medicale de protecţie – mănuşi, măşti, combinezoane – în valoare de 2,3 milioane euro. Faţă de donaţia din luna Mai 2020, care a fost primită oficial sub un pod rutier de la marginea Chişinăului, de data aceasta s-a organizat o ceremonie de primire în centrul capitalei, la care a participat preşedintele Maia Sandu.

O altă promisiune a preşedintelui României – donaţia unei cantităţi de motorină pentru agricultorii moldoveni – a început să prindă contur. Guvernul României a anunţat că va dona 6.000 tone de motorină, iar preşedintele Maia Sandu a solicitat imediat guvernului de la Chişinău să identifice modalitatea de distribuire echitabilă a motorinei către agricultori. Ministrul agriculturii din Chişinău, Ion Perju, deşi i s-a solicitat direct de către preşedintele Maia Sandu un plan de distribuire, după 2 săptămâni încă nu a anunţat nicio soluţie. În condiţiile în care campania agricolă de primăvară va începe peste 2-3 săptămâni, în funcţie de evoluţia vremii, întârzierea distribuirii ajutorului de motorină apare ca o sabotare a donaţiei României. Guvernul României trebuie să se implice ferm în planificarea imediată de către autorităţile de la Chişinău a distribuţiei celor 6.000 tone de motorină către agricultorii moldoveni, altfel şi acest ajutor, la fel ca multe altele, va fi sabotat. Chiar dacă fermierii au nevoie urgentă de acest ajutor, colaborarea defectuoasă cu membrii vechiului guvern al lui Ion Chicu / Igor Dodon, rămaşi în funcţie în actuala perioadă de tranziţie până la investirea unui nou guvern, riscă să întârzie acordarea efectivă a motorinei către beneficiarii finali. Pe de altă parte, guvernul de la Bucureşti trebuie să îşi îmbunătăţească comunicarea, deoarece toate anunţurile publice, preluate de presă, vorbesc doar de cantitate – 6.000 tone – fără să menţioneze şi valoarea. La un preţ en-gros mediu de motorină la Chişinău de circa 11 lei moldoveneşti, ar rezulta o valoare estimată de 66 milioane lei moldoveneşti, echivalentul a circa 3.000.000 euro.

Mult mai dificilă pare a fi punerea în aplicare a angajamentului făcut de preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru donaţia a 200.000 doze de vaccin împotriva Covid 19. Sunt cel puţin 2 probleme principale în acest dosar: (1) absenţa unui plan concret de vaccinare realizat de către autorităţile de la Chişinău; (2) instrumentalizarea politică a vaccinului de către adversarii politici ai preşedintelui Maia Sandu. Istoria acestei donaţii de vaccin este lungă şi complicată.

Autorităţile moldovene au solicitat încă din vară ajutorul României pentru obţinerea vaccinului anti-Covid 19 prin intermediul mecanismelor Uniunii Europene. În 12-13 August 2020 s-a aflat la Bucureşti directorul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Eremei Priseajniuc, care l-a rugat pe secretarul de stat Raed Arafat să examineze „posibilitatea includerii Republicii Moldova” în solicitarea României pentru obţinerea vaccinurilor cu scopul imunizării grupurilor de risc major. România se înscrisese încă din luna Iunie în programul comun european de achiziţie a vaccinurilor. Aceeaşi solicitare a adresat-o înaltul funcţionar moldovean şi europarlamentarului Cristian Buşoi, care este raportor în Parlamentul European pentru Programul de Sănătate. Priseajniuc s-a bazat pe sprijinul României: „Mizăm pe susţinerea României şi a UE în obţinerea vaccinurilor Anti-Covid-19”! Nu este exclus ca printre cauzele demiterii sale la începutul lunii Noiembrie de către premierul Ion Chicu să fi fost şi această colaborare cu autorităţile din Bucureşti.

În consecinţă, Cristian Buşoi, în calitatea sa de europarlamentar şi de raportor al PE pe Programul de sănătate, a adresat o scrisoare comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în care i-a solicitat să îi comunice în ce măsură poate fi inclusă Republica Moldova în cererea formulată de România către Comisia Europeană pentru obţinerea vaccinurilor.

Răspunsul comisarului european pentru sănătate îl regăsim în toate contractele încheiate de Comisia Europeană cu firmele producătoare de vaccin anti-Covid 19, care conţin o prevedere clară, potrivit căreia statele membre UE pot dona din cota lor de vaccinuri către ţările mai sărace: BioNTech-Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Johnson &Johnson şi CureVac.

Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care a solicitat sprijin pentru obţinerea vaccinurilor prin programul UE, apelând la ajutorul României. Ucraina, prin vocea preşedintelui V. Zelenski, abia la începutul lunii Noiembrie 2020, după ce acesta s-a îmbolnăvit, a cerut oficial sprijin Germaniei pentru acces la vaccin.

Totuşi, la Chişinău lipsea o coordonare a strategiei oficiale. Premierul R. Moldova, Ion Chicu, care era în acelaşi timp şi preşedintele Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică, a adresat o rugăminte autorităţilor din Letonia şi Lituania pentru a obţine pentru Moldova o parte din vaccinurile distribuite lor prin mecanismul european. Cu ocazia unei şedinţe a acelei comisii de sănătate publică, de la mijlocul lunii Noiembrie, premierul Chicu spunea că „va discuta” şi cu Viktor Orban, premierul Ungariei, dar şi cu „colegii săi” din România şi Federaţia Rusă ca „aceste vaccinuri să fie livrate şi Republicii Moldova”. După cum se vede, pentru premierul Ion Chicu era mai aproape Ungaria decât România! Sau poate mândria de politician cu pretinsă experienţă nu i-a permis să ceară ajutorul junilor politicieni din România?

Abia la începutul lunii Decembrie 2020 autorităţile moldovene au depus oficial o cerere către COVAX cu solicitarea de a primi prin intermediul acesteia vaccinuri pentru 20% din populaţia ţării. COVAX este o platformă lansată încă din Aprilie anul trecut de către OMS şi CE pentru facilitarea accesului la vaccin de către ţările sărace. Abia în August guvernul lui Ion Chicu a trimis către COVAX scrisoarea de aderare a Moldovei şi i-au mai trebuit acestuia încă ceva luni ca să solicite vaccin. Abia pe 7 Decembrie 2020 autorităţile moldovene au cerut vaccin prin această platformă! Este una din întârzierile specifice guvernului ineficient al lui Ion Chicu!

Bâlbele premierului Ion Chicu sunt o consecinţă a instrumentalizării politice a vaccinării împotriva Covid 19 în Republica Moldova. Campionul politizării vaccinării a fost şeful său, Igor Dodon. Încă din Iulie, Dodon anunţa că Rusia „ar putea livra” Republicii Moldova un vaccin, iar specialiştii din R. Moldova purtau discuţii cu oamenii de ştiinţă din Rusia, care erau într-o „etapă avansată” în producerea lui. Presa prorusă din Chişinău cita cu emfază declaraţiile lui Kiril Dmitriev, şeful Fondului suveran al Rusiei, care sublinia că „Rusia vrea să fie prima în lume” care aprobă un vaccin: „este un moment Sputnik”! Imediat după demersurile lui Eremei Priseajniuc la Bucureşti, Dodon declara la Moscova se oferă să fie primul moldovean care se va vaccina cu vaccinul rusesc. Probabil că era la curent cu mobilizarea pe care România o făcea la Bruxelles pentru includerea Moldovei în pachetul României, pentru că la mijlocul lunii Septembrie anunţa că a solicitat 100-150 de mii de vaccinuri din Rusia, pe care spera să le primească în următoarele două luni, deşi încă vaccinul Sputnik V nu trecuse de toate fazele de testare nici măcar în Rusia! Eşecul intervenţiilor preşedintelui Igor Dodon la Moscova l-a făcut mai puţin optimist, căci peste o lună nu mai estima livrarea prin Noiembrie, ci până la Anul Nou, conform unui interviu către TASS. După pierderea alegerilor prezidenţiale, problema vaccinurilor s-a transformat pentru Igor Dodon într-o dramoletă: „În calitate de preşedinte, dacă rămâneam în continuare, era sigur că în câteva săptămâni, o lună, începeam. Este noul preşedinte, o să intre în funcţie, lasă să găsească soluţii.” (4 Decembrie); „Sînt sigur că dacă noi cîştigam alegerile prezidenţiale, puteam în regim de urgenţă să primim acest vaccin” (11 Decembrie).

Între timp apare prima bâlbâială pe subiect la Bucureşti. Cristian Buşoi declara pe 15 Decembrie că R. Moldova va fi o prioritate pentru România când va şti câte doze de vaccin are în exces şi le va putea dona, deşi Ursula von Leyen anunţase public că statele membre ale UE pot dona din cota lor de vaccin. Probabil că europarlamentarul nu era la curent cu planurile autorităţilor de la Bucureşti, care se pregăteau să anunţe public planul României de a ajuta R. Moldova cu ocazia vizitei preşedintelui României la Chişinău, planificată pentru 29 Decembrie. Disputele politice din Bucureşti au produs a doua bâlbâială: Alexandru Rafila, care a ajuns de curând deputat PSD, era la curent cu planul preşedintelui Klaus Iohannis şi a vrut să minimizeze demersul acestuia, lansând în ajunul vizitei prezidenţiale propunerea ca România să doneze o cantitate de vaccin R. Moldova „în semn de solidaritate”.

Preşedintele Klaus Iohannis angajează oficial România faţă de R. Moldova cu ocazia vizitei sale la Chişinău în 29 Decembrie, când anunţă că România va dona 200.000 doze de vaccin R. Moldova. Anunţul preşedintelui României a declanşat o adevărată isterie a autorităţilor loiale fostului preşedinte Dodon, care au transformat problema vaccinului într-un instrument de atac la adresa preşedintelui Maia Sandu şi a României.

Fostul ministru al sănătăţii din guvernul Chicu, Viorica Dumbrăveanu, care şi-a dat demisia imediat după investirea Maiei Sandu, a contestat acuzaţiile noului preşedinte la adresa executivului că nu a efectuat demersurile necesare pentru ca R. Moldova să primească vaccin: Maia Sandu este făcută mincinoasă de către ministrul demisionar, iar întârzierile guvernului de la Chişinău în aplicarea pentru vaccin prin platforma Covax sunt prezentate drept o realizare!

Culmea tupeului o atinge Ruxandra Glavan, deputat din platforma „Pentru Moldova”, care o acuză în 6 Ianuarie 2021 pe Maia Sandu, preşedinte în funcţie de mai puţin de 2 săptămâni, că nu a luat măsurile necesare pentru ca Moldova să obţină vaccin!

Disputa politică de la Chişinău a avut până la urmă şi un rol pozitiv, pentru că la mijlocul lunii Ianuarie s-a aprobat un plan naţional de vaccinare şi a început instruirea personalului medical pentru vaccinare.

Atacurile la adresa României pe tema donaţiie vaccinurilor a luat amploare la Chişinău în a doua jumătate a lunii Ianuarie. Igor Dodon se laudă după o vizită la Moscova că s-a înţeles cu Dmitri Kozak ca R. Moldova să primească câteva sute de mii de doze de vaccin rusesc. A doua zi, parcă din întâmplare, presa dodonistă titrează: „vaccinul pe care Moldova l-ar putea primi din România are un număr neobişnuit de mare de posibile reacţii alergice”.

Deşi tocmai atunci se afla la Chişinău o delegaţie a României condusă de un secretar de stat, vicepreşedinte al Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea, care discuta cu autorităţile moldovene probleme tehnice privind recepţia, conservarea şi distribuţia vaccinului, adică împărtăşeau din experienţa României, presa dodonistă afirma, la o lună de la vizita preşedintelui Klaus Iohannis, că nu s-a realizat nimic din promisiunea României şi sublinia, printr-o decupare meşteşugită din articole de presă a unor fragmente scoase din context, o aşa-zisă corupţie în sistemul de sănătate din România care ar pune în pericol livrarea vaccinurilor de către UE.

Întârzierea guvernului de la Bucureşti în donaţia vaccinului este exploatată intens de tabăra prorusă de la Chişinău atât împotriva României, cât mai ales împotriva preşedintelui Maia Sandu, prin reinterpretarea oricăror declaraţii privind donaţia României şi transformarea lor în fake-news, preocupare predilectă adusă la nivel de artă de către presa dodonistă: „soarta vaccinului anti-Covid, pe care Iohannis l-a promis Republicii Moldova, este incertă”, „ambasadorul UE dezminte informaţiile lansate de Maia Sandu despre donaţia de vaccin din partea României” etc.

Nu doar Igor Dodon se laudă cu demersurile sale fără succes la Moscova. Îl secondează Irina Vlah, başcanul Găgăuziei, care a obţinut recent de la preşedintele Erdogan o promisiune că Turcia va oferi Republicii Moldova un lot de vaccinuri împotriva Covid 19.

În cele din urmă, aseară, 24 Februarie 2021, guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea mecanismului de alocare a primei tranşe de 20.000 doze de vaccin Republicii Moldova.

Pentru autorităţile din România a fost un drum lung pentru punerea în practică a angajamentului făcut de preşedintele Klaus Iohannis la Chişinău pentru donaţia a 200.000 doze de vaccin către R. Moldova. Deşi promisiunea preşedintelui României a fost făcută în urma unor analize anterioare, derulate pe parcursul mai multor luni, cel puţin din August încoace, în ciuda atitudinii antiromâneşti a guvernului Chicu / Dodon, donaţia efectivă presupune o serie de demersuri tehnice şi administrative. Întârzierea determinată de aceste chestiuni administrative a fost şi va fi încă fructificată prin fake news-uri de către politicienii şi presa prorusă din Republica Moldova. Autorităţile României trebuie să se mobilizeze să depăşească lentoarea specifică administraţiei şi să acţioneze cu eficienţă. Republica Moldova este un vulcan în erupţie pe plan politic, din care cauză problema vaccinului anti-Covid 19 este puternic instrumentalizată. România nu îşi poate permite să fie sabotată nici de funcţionarii proruşi din Chişinău, nici de presa prorusă din R. Moldova şi nici de ineficienţa unor funcţionari de la Bucureşti.

Primul pas l-a făcut preşedintele României, Klaus Iohannis, care a angajat România în 29 Decembrie la Chişinău că va dona 200.000 doze de vaccin R. Moldova. Al doilea pas a fost făcut ieri prin Ordonanţa de urgenţă a guvernului de la Bucureşti pentru livrarea primei tranşe de 20.000 de doze de vaccin. Urmează mulţi alţi paşi pe care România trebuie să îi facă pentru a duce la îndeplinire angajamentul preşedintelui Klaus Iohannis, paşi care vor fi presăraţi în continuare cu atacuri din partea taberei antiromâneşti de la Chişinău.

Fratele trebuie ajutat când are nevoie! Republica Moldova are nevoie de sprijinul României, care trebuie să îşi împartă soarta, bucuriile şi tristeţile cu Basarabia, mai ales acum, când criza epidemiologică este dublată de o criză politică la Chişinău.