România, în continuare sub atenţia Departamentului de Stat. Ce şanse avem să avansăm în raportul SUA privind traficul de persoane în 2022

România, în continuare sub atenţia Departamentului de Stat. Ce şanse avem să avansăm în raportul SUA privind traficul de persoane în 2022

FOTO Usembassy.gov

România încearcă să facă progrese cât mai multe în ceea ce priveşte combaterea traficului de persoane, astfel încât la următorul raport al Departamentului de Stat să nu rişte retrogradarea în Pilonul al III-lea. De acest raport depinde şi relaţia bilaterală cu americanii, inclusiv accederea României în Programul Visa Waiver

Ştiri pe aceeaşi temă

România a fost şi rămâne în continuare o ţară sursă a traficului de persoane. Preponderent din considerente socio-economice, majoritatea statelor vest-europene sunt ţări de destinaţie şi exploatare a românilor. Mai ales acolo unde există cerere pentru forţă de muncă ieftină, pentru servicii sexuale sau se tolerează faptele de cerşetorie. În condiţiile în care cele mai multe victime sunt recrutate în special cu oferte din sfera practicării prostituţiei şi cu oferte de locuri de muncă „bine plătite”, exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă de trafic, urmată de exploatarea prin muncă şi cerşetorie. 
 
Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este de departe cea mai frecventă formă de exploatare. Menţinerea în clasament a aceloraşi ţări de destinaţie (ex. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia) arată faptul că reţelele criminale transfrontaliere au găsit şi perfecţionat modalităţi de a-şi asigura câştiguri substanţiale prin specularea vulnerabilităţilor din sistemele anti-trafic pe traseul ţară de origine-ţară de destinaţie. 
 
De regulă, femeile sunt majoritare în rândul victimelor, respectiv  persoanele care au un nivel scăzut de educaţie şi probleme în familie, minorii sau persoanele provenite din zone defavorizate ale ţării.  În plus, mediul on-line a devenit platformă pentru facilitarea comiterii infracţiunilor de trafic de persoane şi pornografie infantilă. 
 
Ţara noastră este sub atenţia Statelor Unite în ceea ce priveşte monitorizarea combaterii traficului de persoane. , Departamentul de Stat al SUA publică raportul privind traficul de persoane (TIP Report) de către Departamentul de Stat al SUA prin care se evaluează eforturile anti-trafic depuse la nivelul statelor pe baza unor standarde minime. Un punct foarte important al relaţiei bilaterale dintre România şi SUA îl reprezintă şi acest capitol al combaterii traficului de persoane. 
 
Raportul Departamentului de Stat clasifică statele în 3 categorii, astfel:
i) În Pilonul 1 sunt statele ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului; ii) în Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens, aici fiind şi o subgrupă (Pilonul 2 Watch List), unde sunt incluse statele în care se constată o creştere semnificativă a numărului victimelor şi care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic (dacă un stat este plasat timp de doi ani consecutiv în această categorie, este inclus automat în Pilonul 3);
iii) în Pilonul 3, statele ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime şi nu fac eforturi semnificative în acest sens.
 
Problema pentru România este că a fost plasată în raportul din anul 2021 pentru al treilea an consecutiv în Pilonul 2 (Watch List) pe lista de supraveghere, preponderent ca urmare a constatărilor privind creşterea semnificativă a numărului victimelor care ar trebui însoţită de măsuri adecvate de combatere.
 
În vara este aşteptată publicarea noului raport, iar eventuala retrogradare a României în Pilonul 3 ar putea avea consecinţe negative atât în ceea ce priveşte imaginea României, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea bilaterală cu SUA. Retrogradarea ar putea să însemne, de asemenea, o serie de restricţii din partea SUA, cu impact inclusiv pe zona de apărare şi în ceea ce priveşte accederea României în Programul Visa Waiver.
 
Ce fac autorităţile
Potrivit informaţiilor „Adevărul”, s-au înregistrat creşteri semnificative atât în ceea ce priveşte „acţiunile operative ale poliţiei”, cât şi în ceea ce priveşte numărul de persoane cercetate şi arestate. De asemenea, sunt depuse depun „eforturi semnificative” pentru reducerea dimensiunilor traficului de persoane şi a traficului de minori, acţiunile întreprinse ţinând cont de recomandările SUA şi ale organismelor internaţionale cu competenţe în domeniu. 
 
România cooperează îndeaproape cu alte state şi organizaţii pentru a combate acest fenomen, fiind obţinute o serie de rezultate concrete apreciate de partenerii externi, potrivit surselor citate.
 
Pentru implementarea Strategiei Naţionale împotriva traficului de persoane există un comitet de monitorizare la Guvern la care participă toate instituţiile cu atribuţii în combaterea traficului de persoane şi care a fost preluat mai nou sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. 
 
În anul 2021, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a implementat peste 150 de proiecte educaţionale şi 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane şi au fost desfăşurate peste 2000 de activităţi de informare şi preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi. 
 
Rămân şi aspecte unde autorităţile române mai au de lucrat. Spre exemplu, nu este foarte clar cum vor gestiona autorităţile problema pregătirii de specialitate a personalului pentru combaterea traficului şi pentru protejarea efectivă a victimelor. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi realizată creşterea concretă a calităţii şi disponibilităţii serviciilor de asistenţă acordată victimelor traficului de persoane de către instituţiile responsabile.
 
Recomandările americanilor
De altfel, Departamentul de Stat a făcut şi mai multe recomandări ţării noastre: identificarea victimelor din rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi solicitanţii de azil sau copiii din instituţiile guvernamentale, îmbunătăţirea instruirii ofiţerilor de poliţie şi a inspectorilor, investigarea şi urmărirea cazurilor de trafic, incluzând complicitatea oficialilor şi aplicarea unor condamnări consistente, modificarea legislaţiei prin sprijinirea financiară a ONG-urilor care acordă servicii victimelor traficului, formarea judecătorilor care judecă cazuri de trafic, creşterea numărului de poliţişti care investighează astfel de cazuri, oferirea de consiliere juridică şi protecţie în instanţe pentru victimele implicate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările