România, condamnată la CEDO pentru refuzul şcolarizării unui deţinut. Ce despăgubiri trebuie să plătească statul

România, condamnată la CEDO pentru refuzul şcolarizării unui deţinut. Ce despăgubiri trebuie să plătească statul

FOTO Arhiv[

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul unui deţinut căruia i s-a refuzat dreptul la şcolarizare, fiind încălcat, astfel, dreptul la educaţie prevăzut de Articolul 2 din Protocolul 1 la Convenţie. Statul trebuie să-i plătească deţinutului 2.000 de euro despăgubiri morale.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de reprezentanţii APADOR-CH, statul român a fost condamnat de CEDO în Cazul Flămînzeanu împotriva României, pentru încălcarea dreptului la educaţie.

În 2008, când avea 27 de ani, Marian Flămânzeanu a fost condamnat pentru furt şi închis la Penitenciarul Rahova. Între 2007-2009 el a făcut clasele III-IV în penitenciar, iar din 2010, când a fost mutat la Penitenciarul Jilava, a făcut numeroase cereri pentru a-şi continua studiile cu clasele V-VIII.

”Penitenciarul a avut discuţii cu Inspectoratul Şcolar, dar ulterior a motivat că din cauza numărului mic de deţinuţi eligibili, clasele nu se pot înfiinţa. Flămînzeanu a reclamat încălcarea dreptului la educaţie, în faţa judecătorul delegat din penitenciar. Acesta i-a respins cererea ca nefondată, argumentând că Administraţia Penitenciarelor a făcut toate demersurile, dar că nu poate să asigure un profesor pentru un singur elev. Ulterior Flămînzeanu s-a adresat Tribunalul Bucureşti care a menţinut decizia judecătorului delegat”, a transmis APADOR-CH.

În 2011, aflându-se încă în detenţie, Marian Flămînzeanu a scris APADOR-CH şi a cerut ajutorul ca să ajungă la CEDO. Cazul a fost preluat de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, şi reprezentat la CEDO.

Flămînzeanu a invocat în apărarea cererii sale Legea 84/1995 – care prevede că educaţia de 10 clase este obligatorie – şi Legea 275/2006, de executare a pedepselor, care prevede de asemenea cerinţa pentru deţinuţi de a urma clasele de învăţământ obligatoriu pe perioada privării de libertate. El a motivat că în detenţie a înţeles importanţa pe care o are educaţia şi rolul acesteia în găsireaunui loc de muncă.

”Guvernul României s-a apărat în faţa Curţii Europene spunând că statele au libertatea de a-şi organiza sistemul de educaţie, şi că aceasta depinde în mare măsură de nevoile şi resursele comunităţii. În cazul de faţă, statul a încercat să-i ofere deţinutului educaţia cerută, însă asigurarea unui profesor pentru trei sau cinci deţinuţi ar fi reprezentat o povară financiară prea mare pentru autorităţi”, se mai arată în comunicat.

CEDO a admis că dreptul la educaţie nu este unul absolut, însă constată că autorităţile române nu au făcut demersuri suficiente pentru a găsi soluţii în cazul Flămânzeanu.

”Curtea consideră că niciunul dintre argumentele invocate de Guvern nu este convingător, iar pe baza probelor prezentate, constată că refuzul de a-l înscrie pe reclamant în învăţământul secundar nu a avut un scop legitim şi proporţional. Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 2 al Protocolului nr. 1 în acest caz”, se mai arată în documentul citat.

Articolul respectiv prevede că „nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire”, iar Marian Flămînzeanu a primit 2.000 de euro despăgubiri morale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: