Analiză Reuters: De la marginea Europei, România şi Bulgaria încă încearcă să obţină acceptarea Uniunii Europene

Analiză Reuters: De la marginea Europei, România şi Bulgaria încă încearcă să obţină acceptarea Uniunii Europene

Diplomaţii europeni reproşează României şi Bulgariei lipsa de progres

Includerea în Uniunea Europeană a României şi a Bulgariei încă este pusă sub semnul de diplomaţi europeni, care le reproşează celor două ţări că nu se ridică la nivelul aşteptărilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reuters a analizat principalele greşeli pe care le-au făcut România şi Bulgaria după aderarea la Uniunea Europeană, încercând să arate şi cum pot fi corectate aceste erori.

În 2005, pe când se adresa unui public de demnitari în Luxemburg, prim-ministrul Bulgariei de la acea vreme a ridicat în slăvi virtuţile calităţii de membru al Uniunii Europene, declarând că naţiunea sa era gata să-şi ocupe locul în inima continentului.
 
„Bulgaria se întoarce, din punct de vedere politic, în familia naţiunilor europene de care a aparţinut dintotdeauna“, declara Simeon Saxe-Coburg, când Bulgaria şi România semnau actele în urma cărora au devenit membre UE doi ani mai târziu, în 2007.
 
„Curcubeul de aur de la orizont“
 
Discursul era unul sincer, dar, la opt ani de la acea zi şi într-o Bulgarie divizată, care se pregăteşte de alegerile parlamentare de pe 12 mai, decalajul dintre aspiraţiile de aderare la UE şi realitatea apartenenţei devine din ce în ce mai mare.
 
Deşi ar trebui să simtă că sunt parte din inima Europei, Bugaria şi România sunt subiectul dezbaterilor, partenerii europeni punând adesea întrebări cu privire la angajamentul lor faţă de statul de drept şi cu privire la dorinţa de a stăvili corupţia, crima organizată şi migraţia ilegală. Calitatea de mebru UE nu le-a garantat o cale sigură spre stabilitatea democratică, spre creşterea economică şi o mai mare oportunitate pentru cetăţeni, remarcă Reuters. Mai mult, diplomaţi din alte state membre pun de multe ori sub semnul întrebării înţelepciunea deciziei de a le permite României şi Bulgariei să fie parte din blocul european. 
 
Uniunea Europeană a fost văzută ca un fel de curcubeu de aur la orizont. În ansamblu, cred că atât românii, cât şi bulgarii au beneficiat de pe urma calităţii de membru, dar au în continuare deficienţe democratice semnificative. Cetăţenii ar trebui să fie mult mai dezamăgiţi de liderii şi de politicienii lor, decât de instituţiile UE şi de ce a fost în stare să facă Uniunea pentru ei“, a declarat Amanda Paul, expertă în Europa de Est de la „European Policy Centre“. Aceasta mai spune că românii şi bulgarii aveau o cu totul altă imagine despre UE la început, dar pentru a înţelege diferenţa dintre aşteptări şi realitate, ar trebui să se adreseze conducerii locale, şi nu celei de la Bruxelles.
 
Cetăţeni de mâna a doua
 
Fie că trăiesc în ţările lor de origine de la periferia de sud-est a Europei, fie că muncesc la Bruxelles, românii şi bulgarii au un sentiment comun de izolare, mai scrie publicaţia citată. În timp ce veniturile pe cap de locuitor au crescut constant de la aderarea în UE, cu aproximativ 30% între 2006 şi 2011 pentru ambele ţări, iar oportunităţile de a lucra şi de a călători în alte ţări ale Europei au crescut, de asemenea, încă nu există un sentiment că aceste două ţări sunt pe deplin integrate în uniunea de state europene.
 
Pentru Carmen Pop, proprietara în vârstă de 32 de ani a unui mic restaurant românesc în Bruxelles, aderarea la UE este o sabie cu două tăişuri. Ea i-a permis să lucreze în capitala Europei şi să trimită bani părinţilor ei aflaţi acasă. Dar, totul este departe de a fi o lume perfectă.
 
„Avantajele comunităţii UE nu sunt destinate românilor. Faci parte din comunitate, dar nu poţi lucra la fel ca ceilalţi europeni. Întotdeauna purtăm după noi eticheta că suntem români sau bulgari“, spune ea pentru Reuters.
 
România şi Bulgaria rămân în afara spaţiului Schengen, acordul care permite libera circulaţie a cetăţenilor în cele 26 de ţări europene, iar planurile de aderare la moneda unică euro rămân încă în aşteptare. Aproape de fiecare dată când cele două ţări apar în dezbaterile UE, se pune întrebarea dacă  îşi ating obiectivelor pentru consolidarea sistemelor judiciare sau dacă fac destule eforturi pentru a combate contrabanda şi de a limita fluxul de imigranţi din estul continentului.
 
„Suntem cetăţeni de mâna a doua a Uniunii Europene şi suntem lăsaţi în afara deciziilor majore luate la Bruxelles. Politicienii noştri sunt incompetenţi şi nu s-au luptat în ultimii şase ani de zile pentru ca România să aibă o voce mai importantă“, spune Ion Miciu, inginer în vârstă de 64 de ani din Bucureşti.
 
La summiturile UE, liderii României şi Bulgariei au exact aceleaşi şanse ca oricare alt şef de stat sau de guvern de a vorbi, şi, de cele mai multe ori, o fac. Dar, atunci când vine vorba de luarea deciziilor, mai ales în ultimii trei ani de criză economică, Sofia şi Bucureşti abia intră în discuţii, mai atrage atenţia Reuters.
 
„Vedeţi două ţări care îşi irosesc destul de mult capital de negociere şi bunăvoinţă asupra unor aspecte-cheie pentru ei, cum ar fi aderarea la Schengen. Deşi muncesc din greu cu privire la acest lucru, ajung să nu mai aibă spaţiu de manevră”, spune un diplomat UE familiarizat cu problemele ambelor ţări şi care a văzut limitele influenţei celor două state.
 
Un alt obstacol cu care se confruntă cele două ţări este obţinerea de personal cu experienţă care să conducă eforturile diplomatice. În calitate de nou-venite în rândul celor 27 de state membre ale UE, este nevoie de timp pentru a obţine influenţă în cadrul reuniunilor, nu doar la masa ambasadorilor, ci la toate nivelurile birocratice.
 
Iar cel mai grăitor exemplu este faptul că atunci când vine vorba de bugetul alocat pe fonduri de dezvoltare pentru ţările mai sărace din UE, România şi Bulgaria se aleg numai cu resturi“, comentează acelaşi diplomat care se plânge de lipsa de influenţă a celor două ţări.
 
Oficialii români şi bulgari susţin că vocea lor a fost tot timpul prezentă în cadrul dezbaterilor UE şi au întrebat de ce cetăţenii celor două ţări sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua atunci când vine vorba de Schengen, care este, probabil, cea mai mare frustrare a lor, comentează Reuters. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările