Pe parcursul celor 29 de ani de independenţă, Republica Moldova a avut 5 preşedinţi – doi preşedinţi aleşi prin votul Parlamentului, şi alţi trei aleşi direct de cetăţeni. Dincolo de acest fapt, în toţi aceşti ani post-independenţă, s-a instituit şi un pattern al confruntării continue dintre preşedintele ales direct de popor, pe de-a parte, şi un Parlament ostil şi cu interese divergente, pe de altă parte. Iar agenda publică din următorul an va fi ocupată tocmai de acest tip de confruntare politică.

Începând cu 24 decembrie, Republica Moldova are un nou preşedinte, de data aceasta unul pro-occidental şi pro-reformă. Momentul nu este doar unul istoric, fiind vorba de prima femeie care ocupă cea mai înaltă funcţie în stat din tot spaţiul CSI, dar şi unul simbolic. Practic, Maia Sandu a reuşit în decurs de patru ani, de când a înfiinţat Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), să capitalizeze o imagine de luptă anti-corupţie şi pentru democratizarea (schimbare structurală) micii republici post-sovietice.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei. În plină criză, suntem supuşi din nou unui atac violent din partea corupţilor. Ce fel de deputaţi sunt cei care, în loc să aloce mai multe resurse pentru oameni, taie orice şansă a ţării de a obţine ajutoare externe pe timp de criză majoră?”, a declarat noul preşedinte al R.Moldova, Maia Sandu la ceremonia de învestire.

Maia Sandu are o misiune dificilă de îndeplinit la cârma statului frate dintre Prut şi Nistru în contextul în care Parlamentul este controlat de majoritatea PSRM-Şor, guvernul Chicu este demisionar, iar perspectiva alegerilor anticipate trebuie negociată cu mare atenţie. De asemenea, pandemia de coronavirus şi criza economică sunt două aspecte care pot genera oricând tensiuni în societate. Cetăţenii R.Moldova au mari aşteptări de la forţele pro-europene şi implicit de la noul preşedinte în contextul în care preşedinţia lui Igor Dodon a fost o ”calamitate geopolitică”, iar pelerinajele acestuia de la Kremlin l-au pus în ipostaze jignitoare atât în cercurile de putere ruseşti, cât şi la Chişinău.

Dodon, un eşec geopolitic....

În pofida atacurile sale la adresa UE, României din aceşti ani, Igor Dodon nu a reuşit niciodată să şteargă cu buretele imaginea sa de lacheu al oligarhului Vladimir Plahotniuc, iar Putin nu a avut nici un motiv temeinic să finanţeze R.Moldova. De asemenea, Igor Dodon a reuşit performanţa să menţină R.Moldova într-o izolare internaţională apăsătoare, iar cu vecinii să cultive relaţii tensionate în detrimentul cetăţenilor moldoveni confruntaţi cu o criză economică apăsătoare şi cu o pandemie care a paralizat sistemul de Sănătate.

Ori în acest cadru, Maia Sandu este obligată să mizeze pe relansarea relaţiilor bilaterale cu România şi Ucraina precum şi pe continuarea reformelor convenite cu Bruxellesul prin Acordul de Asociere pentru a debloca banii europeni, însă îi va fi aproape imposibil fără un guvern şi o majoritate parlamentară cu care să lucreze strâns.

”O să construim un stat în care hoţii stau la închisoare, nu la conducerea ţării. Voi fi preşedintele integrării europene şi voi scoate ţara din izolare internaţională. Mă voi asigura că interesele noastre sunt înţelese şi respectate. Voi promova o politică externă care să ajute politica internă, să construiască punţi, nu să ridice ziduri. Vreau să devenim o ţară în care oamenii vor să trăiască. Aici e marea mea încercare ca preşedinte. Priorităţile momentului sunt pandemia şi criza economică”, a subliniat Maia Sandu, în discursul său de la învestire.

Cu siguranţă că Maia Sandu va reuşi în următoarele luni să scoată în plan extern din izolare R.Moldova şi aducă banii europeni în schimbul reformelor, însă fără o majoritate pro-europeană în spate nu va reuşi să gestioneze capcanele lăsate moştenire de către regimul lui Igor Dodon. Problema micilor fermieri, gestionarea pandemiei şi reechilibrarea unui buget făcut praf de alianţa PSRM-Şor sunt chestiuni serioase care dacă nu vor fi rezolvate pot readuce din nou la guvernare pe oamenii lui Dodon. Cu siguranţă că Maia Sandu nu are de unde să scoată soluţii imediate la criză, însă rămâne de văzut cum va reuşi să blocheze înţelegerile subterane de tip mafiot care parazitează banul public şi instituţiile statului moldovean.

Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro