Reuniune de urgenţă în România după atacul din Franţa. Legea „Big Brother” este din nou în atenţia miniştrilor

Legea „Big Brother“ a fost declarată neconstituţională FOTO Arhivă

Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a convocat un grup de lucru pentru identificarea unor soluţii care să asigure buna desfăşurare a activităţii instituţiilor din domeniul securităţii naţionale după atacul terorist din Franţa. „Pentru o prevenire eficientă a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite şi legile privind cartele preplătite”, spunea dimineaţă procurorul general, Tiberiu Niţu.

„În contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa, MSI convoacă joi, 8 ianuarie, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pentru analiza efectelor concrete în plan naţional ale hotărârii preliminare pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE şi ale Deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) 440/2014", se arată într-un comunicat al MSI.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a afirmat că, în urma deciziilor celor două instanţe, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

"Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să găsim formula optimă, care să asigure atât securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie", a mai spus Grindeanu.

Reuniune convocată de Oprea 

Reuniunea de la Ministerul Comunicaţiilor a fost convocată de vicepremierul Gabriel Oprea, cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, şi este legată de decizia CC prin care Guvernul trebuie să redacteze o nouă lege privind comunicaţiile electronice, potrivit premierului Ponta.

"Este convocată de vicepremierul Oprea, care are atribuţii şi pe zona de ordine publică şi siguranţă naţională, şi este legată de ceea ce trebuie, în baza deciziei Curţii Constituţinale să facem, şi anume Guvernul să transmită către Parlament o nouă legislaţie care să respecte decizia Curţii Constituţionale", a spus Ponta.

Şedinţa va avea pe ordinea de zi două puncte. Primul vizează "prezentarea situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale României", iar al doilea, "necesitatea asigurării instrumentarului normativ necesar structurilor din domeniul securităţii naţionale, în vederea prevenirii şi combaterii terorismului şi a criminalităţii de mare anvergură, respectiv proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi platforma comună de monitorizare şi plată on-line a amenzilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice".

Tiberiu Niţu: „Avem nevoie de legea cartelelor şi de legea retenţiei datelor“

Şi procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus că sunt imperios necesare legi eficiente, care să permită prevenirea actelor de terorism, iar în acest sens trebuie să existe instrumente care să dea posibilitatea anchetatorilor să anticipeze acţiunile teroriştilor şi să acţioneze ferm.

„În acest context ţin să evidenţiez faptul că pentru o prevenire eficientă a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite şi legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea fi dacă le-am avea”, a declarat Tiberiu Niţu.

CC: "Big Brother", este neconstituţională

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", este neconstituţională.

Conform unui comunicat de atunci al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea "a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale".

În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

În 16 septembrie, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi.

CC a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.

De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, în luna septembrie, că a luat notă de implicaţiile negative la adresa securităţii naţionale ca urmare a declarării neconstituţionalităţii Legii 82/2012 privind retenţia datelor, respectiv a Legii de modificare a OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi a stabilit că se impune de urgenţă o intervenţie legislativă a Guvernului sau a Parlamentului, pentru restabilirea cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituţiile abilitate a responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi siguranţei naţionale.

SRI: CCR ne-a lipsit de două arme împotriva terorismului

„Curtea Constituţională a blocat cele două legi importante. Ne-au lăsat fără arme împotriva terorismului, iar faptul că la noi nu se întâmplă este pentru că muncim zi şi noapte ca să prevenim. Să presupunem însă că atacatorii din Franţa au vorbit pe cartel prepay cumpărate anonim din România, pentru că se ştie că se pot lua fără date personale de la noi, iar autorităţile franceze ne cer date despre aceste numere de telefon. Noi ce le dăm? Ca să nu zic, mai rău, că se poate întâmpla la noi, iar noi nu avem cum să-i prindem pentru că cele două legi, cea cu înregistrarea cartelelor prepay şi cea cu reţinerea datelor din mediul informatic, au fost declarate neconstituţionale“, au declarat surse din SRI, sub protecţia anonimatului.

Şi noua lege „Big Brother“, din decembrie, a fost atacată la Curtea Constituţională

Senatul a adoptat pe 19 decembrie cu unanimitate de voturi proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie. Practic, Parlamentul a adoptat o nouă lege Big Brother, puţin modificată.

Legea a fost imediat atacată la Curtea Constituţională de PNL. „Nu trebuie folosită emoţia publică pentru a crea astfel de legi. Noi nu am atacat legea în ansamblul ei. Este nevoie de o siguranţă cibernetică. Articolul 17 din această lege este Cuiul lui Pepelea, care spune că administratorii au obligaţia să furnizeze informaţii. Sunt prea multe servicii secrete şi cu mulţi angajaţi. Generează oameni legaţi de servicii şi sunt greu de controlat. Şi nu-şi îndeplinesc obiectivele, ci tind să se privatizeze. Serviciile au un rol, dar trebuie reglementate prin legea. Avem serviciul ministerului de Interne nereglementat prin lege. Din cauza modului de lucru beneficiază de cei mai mulţi colaboratori. Nu văd de ce să păstrezi STS şi SPP“, a declarat Ludovic Orban la Adevărul Live.

Ghiţă: Să retragă de urgenţă contestaţia

Unul din susţinătorii legilor privind prevenirea şi combaterea terorismului, deputatul Sebastian Ghiţă, cere PNL să retragă contestaţia de la Curtea Constituţională. „Cerem doamnei Alina Gorghiu şi PNL-ului să retragă de urgenţă contestaţia făcută la Curtea Constituţională. Altfel, vom ajunge să nu avem cum lupta împotriva terorismului“, a declarat Sebastian Ghiţă pentru Adevărul.

În ce ţări din Europa trebuiesc datele personale pentru cumpărarea unei cartele prepay

În Europa, pentru a cumpăra o cartelă pre-plătită trebuie să te înregistrezi cu CNP-ul în mai multe ţări, precum: Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Germania, Letonia.

Franţa se află printre ţările care nu cer datele personale la vânzarea unei cartele prepay.

Comisia Europeană: sute de pedofili prinşi după datele operatorilor de internet şi telefonie

Comisia Europeană a arătat într-un raport că operaţiunea “Rescue”, desfăşurată între 2008 şi 2011 de Europol, a avut succes datorită accesului la datele de telefonie şi internet. În urma operaţiunii au fost identificaţi aproape 700 de membri ai unei reţele internaţionale de pedofili care opera pe internet.

Liderul acesteia a fost arestat în Olanda, iar datele reţinute de operatorii de internet şi telecom i-au ajutat pe anchetatori să îi prindă pe vinovaţi.

Nivelul de alertă în România rămâne „precaut“. Care sunt nivelele

Începând cu anul 2004, România dispune de un Sistem Naţional de Alertă Teroristă (SNAT) în scopul sprijinirii procesului de planificare activităţilor antiteroriste la nivel naţional, precum şi al informării populaţiei în legătură cu nivelul ameninţării teroriste.

Stările de ameninţare sunt identificate prin cinci niveluri de alertă teroristă, evidenţiate distinct pe bază de culori:

SCĂZUT (VERDE) informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică faptul că un atac terorist este foarte puţin probabil

PRECAUT (ALBASTRU) informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică un risc scăzut de producere a unui atac terorist

MODERAT (GALBEN) informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică faptul că există risc terorist general, fiind posibil un atac terorist

RIDICAT (PORTOCALIU) informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică un risc terorist crescut, fiind probabil un atac terorist

CRITIC (ROŞU) informaţiile disponibile şi evenimentele recente indică un risc iminent de producere a unui atac terorist

Până în prezent, în România, nivelul de alertă teroristă a fost PRECAUT (ALBASTRU), cu excepţia unei perioade scurte – prilejuită de desfăşurarea la Bucureşti (2008) a Summit-ului NATO - când s-a decis ridicarea nivelului la GALBEN-MODERAT.

Georgian Pop: „Infractorii fac lobby, indirect, împotriva acestor legi“

Georgian Pop, şeful Comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI, susţine că este foarte important ca cele două legi împotriva terorismului să fie puse cât mai repede în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Acest lucru se poate face în februarie, când reîncepe activitatea la Parlament, sau acum, printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului. Sunt convins că 99% dintre utilizatorii cartelelor prepay au optat pentru acestea din raţiuni economice. Dar un procent dintre utilizatori foloseşte cartelele pentru comiterea de infracţiuni: terorism, corupţie. Ei sunt, de fapt, cei care fac lobby, indirect, împotriva acestor legi“, a spus Georgian Pop.

Curtea Constituţională a motivat respingerea legilor printr-o eventuală slabă protecţie a datelor personale colectate. „Soluţia este simplă, vom face la fel ca la abonamente. Dacă pentru un abonament se dau toate datele, de ce ar fi o problemă la prepay?“, se întreabă Pop.

„Vă dau un exemplu: am fost la un magazin să schimb o rochiţă cumpărată fetiţei mele, trebuia un alt număr. Procedura a cerut ca eu să le dau datele din buletin. Dacă pentru a schimba o rochiţă se pot da datele personale, pentru o cartelă prepay de ce nu se poate?“, a mai spus şeful Comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.