Retrospectiva anului 2018 în Justiţie: Revocarea Codruţei Kovesi şi rejudecarea marilor dosare de corupţie

Imagine de arhivă

Decizia de condamnare în prima instanţă a liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul „angajprilor fictive” modificările aduse Legilor Justiţiei, revocarea din funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, demararea revocării procurorului general, problema re-compunerii completelor de 5 şi rejudecarea marilor dosare de corupţie sunt doar unele dintre evenimentele care au definit anul 2018 în Justiţie.

La sfârşitul lunii iunie, Curtea Supremă a pronunţat sentinţele în dosarul „angajărilor fictive” de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman. Astfel, liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Şeful PSD a fost achitat pentru fals intelectual. Decizia nu a fost definitivă. Liviu Dragnea fusese trimis în judecată pe 15 iulie 2016.

Condamanarea lui Liviu Dragnea

Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. 

„Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivarea condamnării.

„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, subliniază judecătorii. În acest punct magistraţii fac trimitere la mai multe studii sociologice, notând că „puterea este capacitatea unui individ de a influenţa, modifica comportamentul altui individ, de a-l supune voinţei proprii. Conducerea şi puterea sunt esenţial sinonime". 

Magistraţii au considerat „sugestivă şi relevantă” declaraţia martorei Chera Mirela care (...) a arătat: „Liviu Dragnea era un fel de Dumnezeu, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere”. Liviu Dragnea a declarat apel în 22 iunie, chiar a doua zi după sentinţa Curţii Supreme. O săptămână mai tîrziu DNA formula propriul apel, procurorii fiind nemulţumiţi de achitarea liderului PSD pentru instigare la fals intelectual. Totodată ei au considerat şi pedeapsa cu executare prea mică, după ce la ultimul termen ceruseră o pedeapsă de 7 ani şi jumătate.

Dezincriminarea abuzului în serviciu

La doar 12 zile de la condamnarea liderului PSD, parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE din Comisia pentru Legile Justiţiei prin modificările aduse Codului Penal aproape că au dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, în noua formă, apar condiţii mult mai restrictive, fapta de abuz fiind penală numai dacă este făcută cu scopul de a obţine „pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial”. 

În contextul în care Dragnea este acuzat că a angajat fictiv două membre de partid, şi cum acestea nu îi sunt rude şi nici nu a obţinut un folos patrimonial, acuzaţia de abuz în serviciu ar urma să cadă. Dacă ar fi fost adoptată în acestă formă, Dragnea ar scapa de acuzaţia de instigare la abuz deoarece se va aplica legea mai favorabilă.

Prevederile proiectului Codului Penal au fost contestate la Curtea Constituţională, iar judecătorii au decis că peste 30 dintre articole sunt neconstituţionale, însă au admis 64 dintre acestea.

Ulterior, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că s-a discutat, în şedinţa PSD, oportunitatea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Codurilor penale pentru ca articolele declarate constituţionale să intre în vigoare, urmând ca articolele neconstituţionale să revină în Parlament. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat apoi că va fi o singură ordonanţă pentru cele două coduri, proiectul actului normativ fiind în curs de elaborare.

Revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei a solicitat declanşarea procedurii de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, prezentând publicului un raport format din 20 de categorii şi fapte, „de netolerat într-un stat de drept”. Tudorel Toader i-a adus o serie de critici şefei DNA,  printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic. Printre faptele imputate şefei DNA a fost ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti.

CSM avizează negativ raportul ministrului Justiţiei, iar preşedintele Iohannis anunţă că nu o va revoca din funcţie pe Codruţa Kovesi. În raspuns la acest fapt, ministrul Toader anunţă sesizarea Curţii Constituţionale cu un posibil conflict de natură juridică în cazul refuzul preşedintelui.

Pe 30 mai, CCR îi dă dreptate ministurlui Tudorel Toader, Judecătorii Curţii au susţinut că decizia preşedintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-şi exercita atribuţiile constituţional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituţii. 

În 9 iulie preşedintele Iohannis semnează revocarea din funcţie a fostei şefe DNA, Kovesi fiind ulterior delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recent, mandatul ei fiind recent prelungit cu încă 6 luni.

În ceea ce priveşte şefia DNA, ministrul Justiţiei a propus-o pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei pe Adina Florea. Pe 21 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru DNA, Parchetul General şi DIICOT, printre acestea numărându-se şi cea a Adinei Florea. Şeful statului a motivat că „nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere”.

Cu toate acestea, ministrul Justiţiei a anunţat, duminica trecută, că pe 27 decembrie îi va trimite preşedintelui României din nou actele şi pentru cei 5 procurori respinşi, printre aceştia aflându-se şi Adina Florea, pentru şefia DNA.

Revocarea procurorului general, Augustin Lazăr

Procesul de revocare din funcţie a procurorului general al României, Augustin Lazăr, declanşat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, după modelul Kovesi, este însă ca şi îngheţat după ce instanţele de contencios-administrativ şi-au declinat competenţa de a se pronunţa asupra legalităţii raportului de evaluare întocmit de ministru.

La începutul lunii decembrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis exceptia de necompetenţă teritorială în favoarea Curţii de Apel Alba în dosarul în care se judecă cererea procurorului general Augustin Lazăr de suspendare a procedurii de revocare din funcţie. Cum şi instanţa din Alba Iulia îşi declinase competenţa în această speţă, a fost sesizată Curtea Supremă cu rezolvarea acestui conflict. În plus, instanţa a admis şi solicitarea facută de Augustin Lazar de sesizare a Curţii Constitutionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a art.10, alin.3 din Legea nr.554/2004, cu privire la posibilitatea ca o persoană fizică ce ocupă o funţie publică poate fi titulara unei acţiui în contencios administrativ.

Procesul în care se judecă cererea procurorului general Augustin Lazăr de suspendare a procedurii de revocare din funcţie a ajuns la Bucureşti, ca urmare a deciziei Curţii de Apel Alba Iulia de a-şi declina competenţa teritorială în acest dosar. Procedura de revocare a procurorului general a fost declanşată de către ministrul Tudorel Toader în 24 octombrie, Augustin Lazăr depunând ulterior la Curtea de Apel Alba, o cerere de suspendare a procedurii de revocare din funcţie, susţinând ca raportul de evaluare pe care se bazează cererea ministrului este nelegal.

De altfel, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la finalul lunii noiembrie, a avizat negativ raportul ministrului, considerând că nu respectă condiţiile de legalitate, în contextul în care procurorii nu sunt subordonaţi ierarhic ministrului. „Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, o colaborare între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată şi de Curtea Constituţională, esenţa activităţii procurorului constând în aplicarea şi interpretarea juridică a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală şi fiind independentă de activitatea ministrului Justiţiei sau a aparatului Ministerului Justiţiei", au subliniat atunci procurorii din cadrul CSM.

Saga completelor de 5 judecători

La începtul lunii octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la formarea completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă. Sesizarea vine în contextul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţase, iniţial, că l-a rugat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să se gândească dacă nu cumva poate sesiza, prin Guvern, Curtea Constituţională privind formarea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia la începutul anului 2019. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de 5 judecători se trag la sorţi la începutul fiecărui an.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să fie aplicată doar de la 1 ianuarie 2019, în timp ce Guvernul a susţinut că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia. O lună mai târziu, mai exact pe 7 noiembrie, CCR anunţă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

Astfel, CCR admite că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.„A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte”, arată Curtea, într-un comunicat de presă.

În urma acestei decizii, instanţa supremă nu a mai aşteptat motivarea CCR pentru eventuale precizări legate de modalitatea constituirii acestor completuri şi a organizat tragerea la sorţi.

Primul care a atacat această decizie a Colegiului de conducere a fost preşedintele PSD Liviu Dragnea, în dosarului angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, iar un judecător de la Secţia de Contencios a Curţii de Apel i-a dat dreptate: completurile nou înfiinţate sunt nelegal constituite.

Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că Înalta Curte trebuie să organizeze o nouă tragere la sorţi, dar în anumite condiţii: aceste completuri vor fi în număr total de şase, trei în civil şi trei în penal, iar toate dosarele vor fi repartizate în consecinţă.

Pe 13 decembrie, Înalta Curte s-a conformat hotărârii Consiliului şi a tras la sorţi pentru a doua oară judecătorii şi a redistribuit dosarele. Ulterior, pe 19 decembrie, în şedinţă, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât că, pentru anul 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va organiza tragerea la sorţi a judecătorilor care fac parte din compunerea completurilor de 5 judecători. CSM a stipulat însă că dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 decembrie 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate în anul 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotărârea Secţiei pentru judecători, vor fi judecate în continuare de aceste completuri.

Decizia Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători de la instanţa supremă a dus la o situaţie fără precedent în justiţie. Avocaţii persoanelor condamnate au depus contestaţii în anulare a sentinţelor date de Completurile de 5 judecători, iar până acum au fost date decizii de suspendare a executării pedepselor pentru fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fostul senator şi ministru al Marilor Proiecte Dan Şova, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, fostul procuror-şef DIICOT Alina Bica, fostul şef ANAF Şerban Pop, Tudor Breazu şi omul de afaceri Horia Simu.

Pe rolul Completului 2 de 5 judecători se află dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajările fictive la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman. Acest complet a decis, la şedinţa de miercuri, să amâne procesul pentru data de 21 ianuarie.

C2 penal este format din următorii judecători: Enceanu Simona Daniela, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa.

Noile completuri de 5 judecători de la Instanţa supremă au amânat, pentru a doua jumătate a lunii ianuarie, dosarele pe care le aveau pe rol, între care şi cel al lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului sau al lui Toni Greblă, secretar general al Guvernului şi al lui Victor Ponta.

Fostul membru al CSM condamnat definitiv în 2015, actualmente avocat, Adrian Toni Neacşu, a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională referitor la termenul de introducere a contestaţiei în anulare. Acum, doar cei care sunt în termenul legal de 30 zile de la comunicarea motivării sentinţei definitive pot depune contestaţie în anulare.