Redeschidere a urmăririi penale în dosarul privind răpirea jurnaliştilor români în Irak, declinată către ÎCCJ

Redeschidere a urmăririi penale în dosarul privind răpirea jurnaliştilor români în Irak, declinată către ÎCCJ

Preşedintele Traian Băsescu alături de cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au decis, joi, că nu este de competenţa lor să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul privind răpirea jurnaliştilor români în Irak. În acest caz, Corneliu Vadim Tudor îi acuza pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga că şi-ar fi însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Admite excepţia necompetenţei personale – ratione personae a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti invocată de instanţă din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 şi art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competenţa de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Secţia penală. În baza art. 275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în soluţia dată de Judecătoria Sectorului 5.

Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele de atunci al PDL, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005, arată hotnews.ro.

În plângerea penală depusă la procurori, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute, într-o carte, de Ciprian Nastasiu, fost procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Concret, magistratul preciza că, din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor români ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de euro, însă răpitorii au primit doar 9 milioane de euro.

Nastasiu îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.

„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am vazut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de euro pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de Criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele”, scria Ciprian Nastasiu în cartea „Prădarea României”, lansată în anul 2009.

Cu toate acestea, Traian Băsescu a declarat, la Adevărul Live, că nu s-au plătit bani pentru răscumpărarea jurnaliştilor. Concret, întrebat dacă s-au plătit bani pentru răscumpărare, fostul şef al statului a răspuns: „Nu, exclus. S-au găsit alte formule”.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

Ulterior, pe 29 aprilie 2005, Mohamad Yassin, împuternicit de preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, a plecat la Bagdad pentru a contacta autorităţile irakiene. Din echipa de negociatori au mai făcut parte, printre alţii, ambasadorul României în Irak, Mihai Stuparu, reprezentanţi ai Ligii de Prietenie Româno-Irakiene şi ai Asociaţiei Clericilor Musulmani.

În urma negocierilor cu răpitorii, la 22 mai 2005, cei trei jurnalişti români au fost eliberaţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: