Prima reacţie oficială a Ministerului Sănătăţii la controversa iscată de tăierea finanţării spitalelor private

Prima reacţie oficială a Ministerului Sănătăţii la controversa iscată de tăierea finanţării spitalelor private

Eugen Nicolăescu este ministrul Sănătăţii. FOTO Adevărul

Ministerul Sănătăţii a prezentat Guvernului, miercuri, o notă privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat, în care explică de ce nu mai susţine finanţarea spitalelor private din bani publici. Răspunsul oficial vine în urma scandalul născut în ultimele zile de propunerea ministrului.

Raportul Ministerului Sănătăţii a fost prezentat Guvernului după ce ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.

Propunerea ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, de a nu mai da bani de la bugetul de stat spitalelor private vine exact în anul în care România trebuie să aplice o Directivă a Uniunii Europene (UE) care spune că, din octombrie 2013,  pacientul român se poate trata la orice spital din Uniunea Europeană pe banii statului.

Directiva 2011/24/EU a Parlamentului European din 9 martie 2011, privind accesul cetăţenilor Uniunii Europene la tratamente transfrontaliere, care trebuie implementată în toate statele membre până în luna octombrie. Potrivit acestei directive, fiecare cetăţean european îşi poate alege unitatea sanitară de pe teritoriul UE unde vrea să se trateze. Este vorba despre orice intervenţie şi tratament, care se pot realiza şi în România, care sunt acoperite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar asiguratul alege să le facă în străinătate. Însă ca să-şi deconteze o parte din bani la stat  pacienţii vor trebui să ţină cont de pachetul de servicii acoperite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Motivele prezentate de Ministerul Sănătăţii

1. Unul dintre punctele raportului indică recomandările consultaţilor Băncii Mondiale Francis Ruiz şi Ruth Lopert, de la National Institute for Clinical Excelence - Nice din Marea Britanie.

Consultanţii BM de la Institutul Nice din Marea Britanie au recomandat prudenţă în acordarea accesului furnizorilor privaţi la fondurile publice de sănătate, arătând că entităţile private s-au dovedit administratori eficienţi doar când utilizează fonduri proprii, se arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

„O prudenţă în acordarea accesului furnizorilor privaţi la fondurile publice de sănătate a fost recomandată şi de consultanţii Băncii Mondiale Francis Ruiz şi Ruth Lopert, de la National Institute for Clinical Excelence - NICE din Marea Britanie, care au subliniat, în discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, faptul că experienţa internaţională a demonstrat, cel puţin în domeniul sănătăţii, că entităţile private s-au dovedit administratori eficienţi doar când utilizează fondurile proprii, în timp ce performanţa acestora în gestionarea resurselor financiare publice a fost chiar mai dezamăgitoare decât cea a administraţiei de stat“, se mai precizează în document.

Spitalele private au primit mai mulţi bani

2. Totodată, raportul arată că spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă, şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor pubice, astfel primind mai mulţi bani, arată un raport al MS prezentat miercuri în Guvern.

Potrivit documentului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate a fost importantă în ultimii ani, dar, din păcate, ea s-a făcut pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.

„Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp chiar de mecanisme de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor pubice“, potrivit raportului.

Ministerul Sănătăţii (MS) a arătat că, de exemplu, din datele furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.

Documentul prezentat de MS menţionează faptul că, deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut.

Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 lei în anul 2011 până la 213.500 lei în 2012.

Potenţial conflicte de interese, între medicii de la stat şi din privat

3. Documentul prezentat de Ministerul Sănătăţii mai prezintă şi informaţii referitoare la noi măsuri şi principii ce vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicior de sănătate.

Mulţi medici din serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori particulari de servicii de sănătate, astfel de situaţii trebuind analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese, mai ales dacă un doctor ocupă şi o funcţie de conducere, potrivit MS.

Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate, se arată în nota citată.

MS a mai precizat că majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiaşi medici angajaţi în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează, astfel, o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem, se mai arată în documentul MS.

Dubla calitate de angajat a personalului medical permite şi exploatarea inversă a circuitului pacienţilor: cei care se prezintă în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanţă) sunt îndrumaţi, sub diferite motive, să se adreseze unităţilor private în care acelaşi personal medical este angajat.

"Astfel, pe lângă aspectul criticabil al racolării pacienţilor din serviciile publice în folosul unităţilor private, apar situaţii în care un serviciu deja decontat de casa de asigurări pentru unitatea publică este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oară către asigurările de sănătate dacă furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurări. În acelaşi timp, astfel de situaţii trebuie analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public a unui cadru medical, în special dacă acesta are şi o funcţie de conducere. Sunt cunoscute în acest sens, de exemplu, situaţii în care echipamentele unor secţii de imagistică medicală (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte şi rămân nereparate, în timp ce unitatea privată de imagistică la care lucrează în paralel şeful secţiei publice funcţionează din plin, deservind şi pacienţii care sunt redirecţionaţi din secţia publică", arată nota MS.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.

Doar 20% dintre români îşi permit servicii medicale private

4. Un alt principiu pe care se bazează raportul MS este cel al solidarităţii sociale. Conform acestui principiu, cetăţenii sănătoşi care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale.

Astfel, doar 20% dintre români au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private, astfel că, prin finanţarea spitalelor particulare din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, scad şansele celor cu bani puţini de a beneficia de servicii medicale de calitate, potrivit unui raport al MS.

"Finanţând din FNUASS spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le
permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private. Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze măsuri care să poată să răspundă la întrebarea: Pentru cine trebuie să finanţăm servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenţa medicală spitalicească cu plată sau pentru cei care trebuie susţinuţi financiar pentru că, fără acest ajutor, sunt condamnaţi la moarte?", se arată în documentul MS.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările