Reacţia MAE, după declaraţiile lui Robert Cazanciuc privind muncitorii sezonieri: Trebuie să renunţăm la politizarea subiectului

Ministerul Afaceerilor Externe a făcut precizări referitoare la muncitorii externi

MAE a reacţionat la declaraţia preşedintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, despre muncitorii români sezonieri, potrivit căreia: „ Aştept ca diplomaţii să lase încremenirea în proiectele de salon şi să verifice ceea ce presa românească sau străină prezintă zilnic ca fiind suferinţele muncitorilor români”. MAE spune că i-a informat pe cetăţenii români care au plecat la muncă în străinătate despre riscuri şi dificultăţi.

”MAE precizează că această afirmaţie este nefondată şi nedreaptă faţă de activitatea şi eforturile depuse în mod constant de diplomaţii români, mai ales în această perioadă foarte dificilă, generată de pandemia de COVID-19, pentru promovarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor români din străinătate, activitate pe care preşedintele interimar al Senatului o cunoaşte foarte bine, inclusiv din perspectiva funcţiei de Secretar General pe care a deţinut-o în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. MAE consideră absolut necesară evitarea politizării subiectelor care ţin de politica externă şi de activitatea diplomatică şi consulară a României, precum şi informarea riguroasă, cu evitarea luărilor de poziţii de natură să afecteze, în mod nemeritat, reputaţia corpului diplomatic şi consular al României”, se arată într-un comunicat MAE, preluat de HotNews.

MAE susţine că a informat constant cetăţenii români din străinătate asupra situaţiei din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv asupra riscurilor şi dificultăţilor pe care le presupun deplasările în străinătate în această perioadă, în contextul măsurilor adoptate de către statele europene pentru gestionarea acestei crize.

MAE reaminteşte că, pentru exercitarea eficientă a acestor competenţe legale ale MAE, care se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja încheiate de lucrători, este necesar ca, în prealabil, clauzele contractelor individuale de muncă să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor/drepturilor lucrătorilor români.

În acest context, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate au tratat cu prioritate orice solicitare de sprijin venită din partea cetăţenilor români şi, de asemenea, s-au autosesizat, inclusiv urmare semnalărilor din mass-media asupra unor situaţii punctuale, efectuând demersuri în mod pro-activ, la nivelul autorităţilor locale şi centrale, pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile contractelor de muncă şi a modului în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante, depunând eforturi pentru soluţionarea fiecărui caz, conform competenţelor.

Invitaţi să contacteze misiunea diplomatică

De asemenea, MAE a recomandat insistent cetăţenilor români aflaţi în străinătate şi confruntaţi cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat pentru asistenţă şi îndrumare. MAE a subliniat că este important, în egală măsură, ca cetăţenii români ale căror drepturi sunt încălcate să sesizeze şi în mod direct autorităţile competente din statele unde îşi desfăşoară activitatea, având în vedere că atribuţiile de control sau de evaluare a legalităţii contractelor de muncă revin autorităţilor competente din statele de reşedinţă, şi nu misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.

Totodată, pentru a veni în sprijinul lucrătorilor români din străinătate, MAE a diseminat informaţiile relevante prin intermediul paginii de internet a instituţiei şi ale ambasadelor, cu accent asupra măsurilor pe care autorităţile din statul de reşedinţă le-au adoptat, după caz, în contextul gestionării situaţiei provocate de pandemia COVID-19 şi care au impact direct asupra derulării raporturilor de muncă ale lucrătorilor mobili aflaţi pe teritoriul statului de reşedinţă, precum şi cu semnalarea instrumentelor care pot fi utilizate în cazul unor evoluţii negative în raporturile de muncă ale lucrătorilor români aflaţi pe teritoriul statului de reşedinţă.

Cu titlu de exemplu, în cazul lucrătorilor sezonieri români care desfăşoară activităţi în Republica Federală Germania, atât Ambasada României la Berlin, cât şi Consulatul General al României la München şi Consulatul General al României la Stuttgart s-au autosesizat şi au întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile germane federale (inclusiv pe lângă Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Serviciul Federal Vamal) şi locale (autorităţi regionale, precum ministerele bavareze de resort – Muncă, Sănătate, Agricultură sau Premierul landului Baden-Württemberg), dar şi pe lângă entităţi cu competenţe în materia protecţiei drepturilor lucrătorilor (precum asociaţia Faire Mobilität sau Asociaţia Fermierilor din Bavaria), pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale sau federale să se sesizeze (poliţie, autorităţile sanitare şi de muncă). Totodată, diplomaţii români au depus eforturi pentru ca angajatorii să asigure un dialog direct şi facil al lucrătorilor români cu misiunile diplomatice şi consulare, inclusiv prin afişarea datelor de contact ale acestora în incinta spaţiilor în care cetăţenii români îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, misiunile României din Germania au pus la dispoziţia cetăţenilor români linii telefonice şi de poştă electronică dedicate preluării mesajelor/situaţiilor generate de criza COVID.

Lucrătorii sezonieri au dreptul să fie protejaţi

MAE precizează, în context, că a recomandat constant cetăţenilor români să se informeze temeinic anterior deplasării în străinătate, iar, în cazul deplasării în scopul desfăşurării de activităţi profesionale, să consulte inclusiv informaţiile publicate pe paginile de internet ale misiunii diplomatice şi/sau ale oficiilor consulare din statul de destinaţie şi să acorde atenţie sporită prevederilor contractelor de muncă ce ar urma să fie încheiate, în special în condiţiile specifice impuse de actuala criză COVID-19.

Faţă de menţionarea existenţei unor acorduri guvernamentale sau convenţii bilaterale încheiate de România cu alte state europene pe tema lucrătorilor sezonieri, MAE precizează că nu există astfel de acorduri bilaterale şi subliniază că lucrătorii români, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, beneficiază, în baza legislaţiei europene, de dreptul la liberă circulaţie a persoanelor în interiorul Uniunii Europene, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE. Aceasta implică dreptul lucrătorilor de a se deplasa şi de a-şi desfăşura activitatea profesională în alte state ale UE, precum şi dreptul de a fi trataţi în mod egal cu cetăţenii statului membru în care se află în calitate de lucrători.

MAE precizează că respectarea legislaţiei Uniunii Europene, inclusiv a normelor care reglementează drepturile lucrătorilor, este o obligaţie ce revine fiecărui stat membru, conform prevederilor Tratatelor Uniunii Europene. Astfel, având în vedere această obligaţie, dar şi importanţa unei protecţii specifice de care trebuie să beneficieze lucrătorii mobili în contextul cauzat de pandemia de COVID-19, România, prin Reprezentanţa Permanentă pe lângă Uniunea Europeană, a făcut deja mai multe demersuri pe lângă instituţiile UE pentru a semnala rolul important al lucrătorilor sezonieri în refacerea economiei europene în contextul actual şi a solicitat identificarea unor modalităţi de sprijinire şi de consolidare a respectării drepturilor lucrătorilor sezonieri, în special în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Aceste demersuri au determinat inclusiv reacţia comisarului european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, care a transmis o scrisoare statelor membre în care subliniază faptul că lucrătorii sezonieri trebuie să fie protejaţi în aceeaşi măsură ca celelalte categorii de lucrători şi a reamintit obligaţia statelor membre de a se asigura că angajatorii oferă condiţii adecvate pentru asigurarea lucrătorilor.