RCS&RDS a fost pusă sub acuzare de DNA în ancheta drepturilor de televizare a meciurilor din Liga I. Informaţia a fost transmisă de Digi Communication

Digi Communications, compania mamă a RCS&RDS, aflată în plin proces de listare, a depus un amendament la prospectul de listare în care anunţă că şi firma RCS&RDS a primit în data de 8 mai 2017 o notificare oficială din partea DNA în care i se aduce la cunostinta că are calitate de suspect.

Amendamentul a fost făcut în urma anunţului DNA din 5 mai referitor la dosarul penal privind acordarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, potrivit Hotnews.

Doua persoane din managementul companiei, respectiv Ioan Bendei şi Mihai Dinei, precum şi Alexandru Oprea, fostul CEO al RCS&RDS, sunt cercetaţi în acest dosar. Bendei este urmărit penal pentru dare de mită şi spălare de bani, Oprea pentru complicitate la dare de mită, iar Dinei pentru complicitate la dare de mită şi complicitate la spălare de bani.

Potrivit Hotnews.ro, informaţia privind calitatea de suspect a firmei RCS&RDS în aceasta investigaţie a fost comunicată chiar de Digi Communications, compania mamă a operatorului de comunicatii electronice, şi nu de către procurori.

Acuzaţiile DNA survin chiar în luna în care Digi şi-a lansat oferta de listare pe Bursă.

Digi Communications, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria, a anunţat recent că se va lista pe Bursa de Valori Bucureşti. Digi Communications NV a lansat, la începutul lunii mai, o ofertă publică iniţială (IPO) pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), estimând că va obţine până la 1,218 miliarde lei din listare, în contextul în care vor fi vândute până la 21,74 milioane de acţiuni la un preţ de ofertă estimat a fi între 38 lei şi 56 lei pe acţiune.

În  amendamentul la prospectul de listare,  Digi Communications anunţă investitorii, de retail care au subscris acţiuni în cadrul ofertei publice iniţiale că au posibilitatea să se retragă până miercuri, 10 mai, la ora 17:00. Amendamentul a fost făcut în urma anunţului DNA din 5 mai referitor la dosarul penal privind acordarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

Listarea Digi este intermediată de către Citigroup şi Deutsche Bank, în calitate de coordonatori globali comuni, împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD-Groupe Société Générale, Société Générale, Raiffeisen Bank şi Wood & Company Financial Services, în calitate de deţinători comuni ai registrului de subscrieri.

Listarea unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria va fi, probabil, cea mai mare în acest din Europa Centrală şi de Est, va avea un impact probabil mai mare decât listarea Medlife şi va ajuta România să se apropie de statutul de piaţă emergentă, în contextul în care va reprezenta un magnet pentru investitorii străini, potrivit specialiştilor consultaţi recent de News.ro.

Înainte de listare, compania a prezentat în premieră şi datele financiare pe 2016. Astfel, în 2016, operaţiunile Digi din România au generat încasări de 612,7 milioane euro, sau 72,7% din veniturile totale, afacerile din Ungaria au generat 137,9 milioane euro (16,4% din venituri), operaţiunile din Spania au adus companiei 83 milioane euro (9,9%), iar afacerile din Italia au generat 9,2 milioane euro (1,1%).

Foto: facsimil din amendamentul la prospectul de listare, via hotnews.ro.

Acuzaţiile procurorilor DNA

În acest caz, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, este cercetat sub control judiciar pentru că ar fi luat mită 3,1 milioane de euro de la fostul administrator al RCS&RDS Ioan Bendei, în schimbul cedării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga I în sezoanele din 2008 până în 2011.

Fiul lui dumitru Dragomir, Bogda Dumitru, este acuzat în această cauză pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani, iar Florin Bogdan Bădiţă, administratorul unei firme, este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

Cum s-ar fi derulat totul

Potrivit procurorilor, în perioada aprilie 2009 - mai 2011, când era preşedinte al LPF, Dragomir Dumitru a cerut 3,5 milioane de euro, din care a primit 3,1 milioane de euro de la Ioan Bendei, în contextul executării, în acea perioadă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat în 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din două societăţi comerciale, printre care şi societatea administrată de Bendei.
„Această sumă de bani a fost disimulată ulterior, sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune încheiat între o firmă controlată de inculpatul Dumitru Dragomir şi compania de televiziune prin cablu”, susţin procurorii.

Anchetatorii au stabilit că, în 2008, la nivelul LPF s-a organizat o licitaţie având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I „Partener”, în sezoanele competiţionale 2008-2009, 2009-2010 şi 2010-2011.

„În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme menţionat anterior a fost declarat câştigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA). În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat L.P.F. acordarea unor condiţii contractuale mai avantajoase”, potrivit procurorilor.

Parteneriatul de afaceri

În aceste împrejurări, Dragomir Dumitru ar fi solicitat reprezentanţilor companiei de televiziune prin cablu să intre într-un parteneriat de afaceri cu o firmă pe care acesta o controla.

„Prin urmare, pentru a-l determina pe inculpatul Dumitru Dragomir să susţină interesele companiei de televiziune prin cablu la nivelul LPF, în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15.08.2009, între societatea controlată de preşedintele LPF, reprezentată de suspectul Bădiţă Florin-Bogdan şi compania administrată de suspectul Bendei Ioan s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune. Conţinutul contractului a fost anume conceput de părţi astfel încât să creeze aparenţa unei asocieri tipice şi să mascheze cât mai bine voinţa lor reală internă, aceea de a da, respectiv de a lua mită”, susţin procurorii.
În baza acestui contract, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, compania de televiziune prin cablu a plătit acelei societăţii, în 27 de tranşe, suma de 3,1 milioane de euro, reprezentând la acea dată 13.059.290 de lei.
 
Procurorii susţin că, în perioada 2015-2016, părţile implicate în încheierea contractului de asociere în participaţiune au acţionat pentru „spălarea” şi „curăţarea” de caracterul infracţional. Astfel, au fost încheiate mai multe contracte, „părţile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participaţiune un caracter licit, în special în privinţa sumei de 3.100.000 euro”.

Operaţiunile s-au derulat până în 2016 şi au condus în final la cumpărarea de către compania de televiziune prin cablu a afacerii care a stat la baza contractului de asociere, arată procurorii. „De menţionat este faptul că, în acest demers infracţional au fost implicate şi celelalte persoane suspecte care au cunoscut detaliile acestui «parteneriat»”, au redactat şi au semnat diverse documente”, potrivit anchetatorilor.