Raport OLAF: România, campioana UE la fraude cu bani europeni, năşite politic

Concluzii dure în ultimul raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă. România ocupă primul loc în ceea ce priveşte numărul de investigaţii vizând fraude cu fonduri europene şi este dată ca exemplu în cazuri de conflict de interese cu implicare politică.

Ultimul raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), pentru  anul 2017 arată că instituţia europeană antifraudă a avut cel mai mult de lucru în ţara noastră. Concret, suntem plasaţi de prima poziţie în ceea ce priveşte numărul de investigaţii vizând fraude cu fonduri europene.

Mai mult, România a ajuns studiu de caz pentru OLAF, fiind dată ca exemplu în cazuri de fraudă cu implicare politică la cel mai înalt nivel. OLAF a calculat că prejudiciul financiar cauzat de toate cazurile de fraudă la bugetul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 21 milioane euro, reprezentând valoarea totală a finanţării comunitare plătită de Autoritatea de Management.

Topul fraudelor

OLAF a derulat în România 11 investigaţii privind utilizarea fondurilor UE gestionate sau cheltuite integral sau parţial la nivel naţional sau regional încheiate în 2017. În opt dintre aceste anchete, instituţia antifraudă a emis recomandări. Este cel mai mare număr de investigaţii OLAF într-o ţară europeană. Pe locul al doilea se plasează, la egalitate, Polonia şi Ungaria cu câte 10 cazuri, state urmate de Grecia – 9 cazuri, Bulgaria - 7, Germania şi Italia - câte 5, Cehia şi Slovacia - câte 4. 

OLAF a emis recomandări juridice adresate României, mai precis, deschiderea unor anchete penale, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de fraudă, dar şi pentru recuperarea prejudiciilor. În plus, Comisia Europeană a solicitat României să efectueze corecţiile necesare pentru ca bugetul UE să nu fie afectat, iar autorităţile române au fost de acord.

Studiu de caz OLAF: Tel Drum

Deşi raportul nu dă nume de companii sau de persoane, datele din document conduc către Tel Drum, societatea de care se leagă numele liderului PSD Liviu Dragnea. OLAF descrie un caz în care reprezentanţii unui consiliu judeţean din România -  beneficiarul finanţării au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii unei companii, care a stabilit specificaţiile tehnice pentru un drum, astfel încât să fie stabilite criterii restrictive în documentaţia de licitaţie de care să beneficieze un anumit operator economic. 

„Cele două entităţi au falsificat un număr mare de documente, inclusiv proiectul tehnic şi memorandumul pentru construcţia drumurilor, precum şi verificările structurii. Aceste documente falsificate nu au fost utilizate numai de municipalitate în procedura de licitaţie referitoare la lucrări, dar au fost, de asemenea, prezentate mai târziu pentru a susţine o cerere de rambursare din partea autorităţii de gestionare, ducând la alocarea necuvenită a fondurilor UE“, se arată în raport.

În noiembrie 2017, „DNA a formulat acuzaţii la adresa unor oficiali de rang înalt pentru fraudă cu fonduri europene, pentru crearea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu“, mai menţionează documentul, care face astfel referire la dosarul Teldrum, în care este implicat liderul PSD Liviu Dragnea.

Dragnea, inculpat în dosarul Tel Drum

La 13 noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost inculpat de DNA în dosarul Tel Dum, fiind acuzat că ar fi constiuit un grup infractional organizat, prin care ar fi obţinut ilegal sume de bani şi alte avantaje prin intermediul contractelor primite de Tel Drum de la CJ Teleorman, condus la acea vreme de liderul PSD. 

Dosarul a fost deschis de DNA în baza baza unei sesizări a OLAF, transmisă la data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene. 

„Din anchetă au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii“, aratau procurorii anticorupţie în ordonananţa de începere a urmăririi penale. Liviu Dragnea a negat acuzaţiile şi orice legătură cu firma Tel Drum.