RAPORT Cum au fost ucişi peştii din lacurile din jurul Capitalei de avioane

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un raport al Gărzii de Mediu arată că peştii din lacurile din jurul Capitalei au fost ucişi de substanţele de degivrare a avioanelor care au ajuns în canalele care fac legătura cu salba de bălţi.

S-a descoperit una dintre cauzele dezastrului ecologic de luna trecută din lacurile de lângă Capitală. Inspectorii de mediu susţin că materialul de degivrare, folosit masiv la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ din Bucureşti pentru dezgheţarea avioanelor în timpul ploii îngheţate, a ajuns în lacurile unde au fost găsite tone de peşti morţi. Un al motiv al gravei poluari ar fi modul în care gospodăreşte apa uzată menajeră a complexului rezidenţial Cosmopolis. În total, Garda de Mediu Ilfov a dat amenzi în valoare de 290.000 de lei.  

Emil Grigore, comisar-şef la Garda de Mediu Ilfov, a declarat pentru „Adevărul” că ancheta a fost demarată după ce instituţia pe care o conduce a fost sesizată că pe cursul Văii Pasărea (în special în zona bazinului piscicol Creţuleasca) au fost recoltate tone de peşti morţi.

Ancheta şi amenzile

„Iniţial am verificat mai mulţi agenţi economici din zonă, dar şi staţiile de epurare Otopeni, Afumaţi sau Tunari. În final, elementele constatate în zonă ne-au dus cu gândul la Compania Aeroportuară. Din verificările făcute la această companie, s-a constatat că, din cauza condiţiilor meteo,  dânşii au folosit o cantitate foarte mare de substanţă degivrantă. Am solicitat informaţii şi de la Institutul Meteorologic, care ne-a spus că în zilele respective a fost ploaie îngheţată, exact aşa au spus dânşii, iar materialul folosit, materialul degivrant, a fost în cantităţi foarte, foarte mari”, spune Emil Grigore. 

Din verificări a rezultat  că  apa reziduală de pe platforma aeroportului a ajuns într-un fel sau altul în  salba de lacuri din zonă şi că analizele au arătat că aceasta avea doi indicatori ai calităţii care au depăşit limita admisă. 

„Compania Aeroportuară a fost sancţionată, doi operatori de handling aflaţi în contract cu această companie, care s-au ocupat efectiv de degivrarea avioanelor,  au fost şi dânşii sancţionaţi. Cartierul rezidenţial, de asemenea, a primit două sancţiuni, una pentru lipsa de reglementare şi alta pentru abandonarea apelor menajere. Acest complex rezidenţial activa ca operator apă-canal fără a avea o autorizaţie în acest sens“, a precizat Emil Grigore, comisar-şef la Garda de Mediu Ilfov.

La rândul său, despre acest caz, Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti a declarat că Aeroportul „Henri Coandă“ nu se face vinovat pentru această poluare. „Cel mai probabil, compania o să conteste în instanţă această amendă. Şi această măsură nu va avea legătură cu valoarea amenzii. Făceam acest lucru şi dacă  era vorba de o sumă modică”, a precizat Valentin Iordache.

La degivrare, ar trebui să fie colectare separată

Andrei Coşuleanu, fondatorul asociaţiei de mediu Act for Tomorrow, spune că după degivrare normal ar fi să se facă colectare separată a apelor contaminate. 

„Ele nu trebuie transmise în sistemul de canalizare în momentul în care sunt periculoase. Apele contaminate trebuie colectate în nişte butoaie foarte mari, cisterne, şi ulterior, este obligatorie neutralizarea lor. Există un regim pentru soluţiile periculoase. La degivrare, normal ar fi să fie colectare separată. Dacă ninge două săptămâni la rând şi compania de aeroporturi degivrează în fiecare zi toate aeronavele, ce înseamnă, că nu avem capacitate să colectăm toată substanţa de degivrare, ca să o putem epura ulterior în situaţii de siguranţă totală? Este un adevărat dezastru ecologic”, a explicat Coşuleanu pentru „Adevărul”. 

În ceea ce priveşte cartierul rezidenţial care a fost amendat de autorităţi, Andrei Coşuleanu arată că acesta nu e la prima abatere. „Acel cartier pune multe probleme. Dejecţii au fost de foarte mult timp, problema e că nu există canalizare în cartier. Lacul fiind îngheţat, dejecţiile nu s-au văzut pe luciul de apă şi au mers astfel în subsol. Toată viaţa acvatică a avut de suferit”, a precizat reprezentantul societăţii civile.

Cine are obligaţia de a ridica peştii morţi

Potrivit acestuia, orice contaminare a unei bălţi care are viaţă acvatică şi pe care oamenii pescuiesc şi ulterior se hrănesc cu peştii respectivi poate duce la probleme de sănătate dintre cele mai grave.

„Toate substanţele respective ajung în corpul nostru, într-un mod indirect, iar noi vom fi la fel de contaminaţi ca acei peşti, dacă sunt consumaţi. Apoi, această poluare care rezultă de acolo, pe care noi o resimţim ca pe un miros urât, are la rândul său un efect negativ asupra sănătăţii. Inhalând acel aer avem de suferit. Şi pot rezulta tot felul de afecţiuni, fie dureri de cap, fie greaţă şi vărsături, chiar şi indigestie”, a punctat Andrei Coşuleanu. 

Fundatorul asociaţiei Act for Tomorrow spune că legislaţia prevede şi cui îi revine sarcina de a ridica peştii morţi atunci când apar asemenea situaţii ca aceea semnalată de inspectorii de mediu.  „Obligativitatea de a-i ridica le revine, în cazul bazinelor piscicole private, proprietarilor acestor bazine. În cazul celor care se regăsesc pe cursul lacurilor publice, această sarcină revine angajaţilor Apelor Române”, a conchis Andrei Coşuleanu.

Planul de măsuri

În urma acestui caz, Garda de Mediu a luat o serie de măsuri pentru a elimina efectele acestei poluări şi, mai important, pentru a evita apariţia unor cazuri asemănătoare. În primul rând s-a dispus „întocmirea, în regim de urgenţă, a unui Plan de măsuri, etapizat, pentru eliminarea riscului ca eventuale ape tehnologice, neepurate, impurificate cu substanţe chimice, să fie antrenate în reţeaua de ape pluviale, implicit în Valea Pasărea”.

În plus, s-a interzis evacuarea apelor uzate menajere în canalul de desecare din zonă. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite