Raport CE: Cazurile de mare corupţie la nivel înalt, în continuare tergiversate sau achitate

În România există percepţia că sistemul judiciar român este corupt, lent şi nedrept.

Comisia Europeană va publica astăzi un raport interimar privind justiţia română, care arată că rezultatele obţinute în reformă sunt limitate, iar cazurile de mare corupţie la nivel înalt în continuare sunt tergiversate sau soluţionate prin achitări controversate, relatează Mediafax.

România nu a putut,  în ultimele şase luni, în domeniul justiţiei, să susţină ritmul alert al reformei aşa cum s-a realizat la mijlocul anului trecut, alegerile prezidenţiale cauzând întârzierea dezbaterilor parlamentare privind Codurile de procedură penală şi civilă, a căror adoptare va fi un pas important în reformă, se arată într-o variantă de raport interimar al CE.

Anul trecut, în iulie, a fost publicat ultimul raport de progrese, iar recomadările cuprinse în document constituie termenii de referinţă ai actualului raport al Comisiei Europene (CE), precum şi ai celui final ce va fi publicat în vara anului 2010.

Raportul interimar al CE către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează că are ca perioadă de referinţă ultimele şase luni ale anului 2009, nefiind o evaluare în sine, ci o actualizare tehnică a măsurilor care fie au fost realizate, fie aşteaptă să fie realizate în cel mai scurt timp.

Totodată, raportul interimar notează faptul că sistemul judiciar a suferit mari pierderi de personal, "în contextul protestelor din septembrie anul trecut".

De asemenea, documentul arată că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA-condusă de Daniel Morar), "a menţinut trendul ascendent" în activitatea desfăşurată, iar obţinerea unui nou mandat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Laura Codruţa Kovesi), a constituit "un bun prilej pentru consolidarea rezultatelor din mandatul precedent".

Raportul intermar al CE notează faptul că pedepsele aplicate de instanţe pentru fapte de mare corupţie sunt, în general, prea indulgente şi nu au efect de descurajare, aşa cum s-a întâmplat în perioadele anterioare în jumătate din toate cazurile, fiind aplicate pedepse minime în 75% din cazuri.