Raluca Prună a pus în dezbatere publică Ordonanţa care abrogă prevederea potrivit căreia un deţinut care scrie o carte primeşte 30 de zile câştig

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună a publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, proiectul de lege prin care cere abrogarea articolului prin care deţinuţii care scriu o carte primesc recompensă 30 de zile de câştig.

CSM a avizat negativ această propunere de Ordonanţă, dar avizul este unul consultativ.
Raluca Prună nu respin ieri ideea ca această OUG să sufere modificări la dezbaterile din Parlament sau ca urmare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.
Este vorba de articolul 96 alin.(1) lit. f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Propunerea ministrului Justiţiei a fost postată pe site-ul ministerului

Cum este motivată urgenţa

Potrivit notei de fundamnetare a proiectului de OUG, în perioada 2014-2015 s-a constat o creştere fără precedent a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim.
Evoluţia elaborării de lucrări ştiinţifice de către persoanele condamnate a fost extrem de accentuată în perioada amintită. “Astfel, potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în perioada 2006-2015 au fost elaborate lucrări ştiinţifice după cum urmează: 2006 – 0 lucrări; 2007 – 4 lucrări; 2008 – 2 lucrări; 2009 – 6 lucrări; 2010 – 3 lucrări; 2011 – 3 lucrări; 2012 – 6 lucrări; 2013 – 14 lucrări; 2014 – 89 lucrări; 2015 – 337 lucrări”

În perioada 01 ianuarie 2013-21 decembrie 2015, conform datelor statistice comunicate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au fost elaborate şi publicate 440 de lucrări ştiinţifice de către 229 de persoane condamnate, iar în anul 2016 sunt deja în curs de elaborare 103 lucrări cu caracter ştiinţific, realizate de 63 de persoane condamnate.

“Neadoptarea în regim de urgenţă a  prezentului proiect ar conduce la perpetuarea în rândul persoanelor private de libertate a folosirii abuzive a acestui beneficiu de reducere a duratei pedepsei considerate ca executate în vederea acordării liberării condiţionate, cu consecinţe negative asupra scopului şi funcţiilor pedepsei”, se arată în Nota de fundamentare a OUG.

“Abuz de drept”

Potrivit notei de fundamentare, observând datele statistice, se poate aprecia că, în prezent, “prin abuzul de drept constând în forţarea dispoziţiilor legale în vederea obţinerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constând în  reducerea duratei pedepsei în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislaţiei penale şi execuţional-penale, care împiedică şi denaturează scopul şi spiritul reglementării execuţional penale”.

“În acest context, apreciem că unicul scop al persoanelor condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, care elaborează lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, este reprezentat exclusiv de câştigul zilelor de muncă ce sunt considerate ca executate, având, în acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instanţei de judecată liberarea condiţionată”, se arată în nota de fundamentare.

Ministrul Justiţiei arată că prin nerealizarea scopului şi funcţiilor pedepsei este afectează însăşi finalitatea procesului penal.

“Modul în care au fost aplicate textele, coroborat cu faptul că lipsa unor reglementări secundare privind criterii clare de stabilire a caracterului ştiinţific al lucrării, definiţia lucrării ştiinţifice, respectiv identificarea unei instituţii abilitate să evalueze caracterul ştiinţific al unei lucrări a permis o marjă largă de apreciere din partea tuturor organelor competente să aplice dispoziţiile legale privind evaluarea şi cuantificarea muncii, respectiv aplicarea liberării condiţionate, determinând în acest fel o escaladare a situaţiei, cu consecinţe nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci şi a valorii operelor lucrărilor ştiinţifice în general, provocând o reacţie puternică din partea societăţii civile şi a mediului academic de respingere a golirii de conţinut a activităţii de cercetare ştiinţifică”, se mai arat[ ]n nota de fundamentare.

Comparaţii cu alte state

Cu privire la analiza legislaţiei unor state europene, exper'ii MJ arată că se poate observa că acestea nu prevăd în mod expres vreo dispoziţiile legală similară cu cea naţională, a cărei abrogare se urmăreşte prin adoptarea prezentului act normativ.

Astfel, în legislaţia franceză în materie, nu există un text identic celui prevăzut la art. 96 alin.(1) lit.f) din Legea nr.254/2013, care să atragă, în mod automat, o reducere de pedeapsă. Cu toate acestea, judecătorul francez desemnat cu aplicarea pedepselor  beneficiază de o largă posibilitate de apreciere a legii, având posibilitatea acordării de reduceri suplimentare de pedeapsa in lumina sintagmei  “eforturi serioase de readaptare sociala” prevăzută expres în art. 721 alin.(1) din Codul de procedură penală francez.

În legea italiană privind executarea pedepselor, deşi este reglementată instituţia liberării condiţionate, nu se regăsesc  dispoziţii exprese care să prevadă un beneficiu de reducere a pedepsei pentru persoanele private de libertate care elaborează acte normative.

În legislaţia spaniolă, titlul VIII al Regulamentului privind penitenciarele nr.190/1996 se referă la beneficiile care pot fi acordate persoanelor private de libertate. Astfel, prin beneficii, în actul normativ spaniol se înţeleg acele măsuri care permit reducerea pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă de condamnare. Acestea sunt: liberarea condiţionată şi graţierea particulară, fără a fi menţionate în mod expres vreun beneficiu de natura celui prevăzut în legislaţia naţională.

De asemenea, în Bulgaria şi Polonia nu există o prevedere expresă care să permită reducerea pedepsei considerată ca executată în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, evaluarea comportamentului persoanei condamnate (inclusiv munca prestată, oricare a fi aceasta) realizându-se de către instanţa de judecată chemată să se pronunţe asupra liberării condiţionate, fiind circumscrisă condiţiei generale care vizează comportamentul persoanei condamnate şi atitudinea onestă faţă de muncă [Bulgaria – art. 70 Cod penal, art. 73-74 din Legea privind executarea pedepselor; Polonia – art. 78-82 Cod penal].

Lipsa unor dispoziţii legislative exprese care să permită reducerea pedepsei considerată ca executată în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, este evidenţiată şi în legislaţia altor state europene, cum ar fi Armenia, Austria sau Georgia.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite