Radu Mihail: Alegerea unui parcurs pentru ţara ta nu e decisă de un grup aflat vremelnic la conducere

Senatorul USR, Radu Mihail

„Degeaba renovezi grădiniţe dacă întorci capul atunci când la Chişinău politicienii încalcă principiile statului de drept“, atrage atenţia senatorul USR, Radu Mihail, în dialog la DW.

Situaţia social-politică atât din România, cât şi din Republica Moldova, a mobilizat cetăţenii din diasporă să participe activ la protestele antiguvernamentale din luna trecută, care s-au soldat cu violenţe din partea organelor de forţă. Parcă trase la indigo, evenimentele de la Bucureşti şi Chişinău, demonstrează că cei plecaţi peste hotare vor o schimbare radicală a situaţiei, care i-a făcut să emigreze în căutarea unui trai mai bun. Pe de altă parte, relaţia din acest an, cel al Centenarului Marii Uniri, dintre România şi Republica Moldova a fost una mai mult precaută, decât de sărbătoare, iar intervenţia dură a poliţiei la adresa participanţilor la Marşul Centenar, demonstrează ostilitatea forţelor politice de la Chişinău faţă de manifestaţiile unioniste. Deutsche Welle a realizat un interviu cu senatorul român Radu Mihail despre situaţia de pe ambele maluri ale Prutului, suportul României acordat R. Moldova, dar şi despre implicarea activă a cetăţenilor din diasporă.

DW: În luna aprilie 2018 aţi efectuat o vizită de lucru la Chişinău, în cadrul căreia aţi anunţat că daţi startul unor proiecte concrete dedicate Republicii Moldova de europenizare şi dezoligarhizare. La ce etapă se află aceste iniţiative?

Radu Mihail: Viziunea USR privind sprijinul pe care statul român, unul responsabil, trebuie să-l acorde Republicii Moldova pe calea democratizării şi a dezvoltării este una mult mai complexă decât, să zicem, oferirea unor microbuze sau construirea unor grădiniţe. Avem nevoie şi de aceste lucruri, dar pentru a ajuta la dezvoltarea societăţii, şi numai aşa o ţară poate într-adevăr progresa, trebuie să schimbăm mentalităţi.

Ajutorul dat de statul român Republicii Moldova a fost de prea multe ori unul material, de care tocmai oligarhii şi politicienii corupţi de la Chişinău au profitat. Ce am rezolvat dacă, la inaugurarea unei grădiniţe, se afişează un oligarh ajuns politician? Nu cumva îl ajutăm să îşi îmbunătăţească imaginea?

Viziunea noastră este diferită. Haideţi să folosim banii pentru a reforma instituţii şi a dezvolta societatea civilă, haideţi să arătăm cetăţenilor ce înseamnă o presă liberă, un stat de drept, o democraţie funcţională, ce înseamnă respectarea legii. O societate care cunoaşte şi respectă aceste principii nu poate decât să progreseze. Aceasta este viziunea noastră legată de Republica Moldova. Susţinem ca, printr-un fond special, să fie finanţate tocmai asemenea strategii. Nu putem risca să ajungă la oligarhi aceşti bani sau să fie folosiţi în interesul oligarhilor, banii din România trebuie să ajungă la cetăţeni, la societatea civilă. Din păcate, viziunea actualei puteri de la Bucureşti este diferită, există prea multe interese care unesc oligarhii de pe ambele maluri ale Prutului. Viziunea se va schimba însă odată ce USR va ajunge la guvernare. Nu am inventat noi roata, vom aplica în relaţia cu Republica Moldova ceea ce am învăţat şi noi, la rândul nostru, când am făcut tranziţia spre Uniunea Europeană.

Aţi menţionat că România a implementat mai multe proiecte în R. Moldova, cum este cel legat de renovarea grădiniţelor. Cu toate acestea, autorităţile de la Bucureşti au ezitat să îşi expună tranşant poziţia privind principalele subiecte sau greşelile pe care le fac politicienii de la Chişinău. Ar putea România face mai mult pentru R. Moldova sau tăcerea e „mijlocul de aur“?

Tocmai aici stă slăbiciunea modelului de sprijin pe care îl acordă actuala putere de la Bucureşti Republicii Moldova. Degeaba renovezi grădiniţe dacă întorci capul atunci când la Chişinău politicienii încalcă principiile statului de drept sau asistă impasibili la jefuirea bugetului de stat.

Noi, în Parlament, am cerut de multe ori explicaţii Ministerului de Externe pentru lipsa de reacţie în multe dintre aceste momente. Este grav că unii cetăţeni din Republica Moldova nu simt că au un sprijin în autorităţile de la Bucureşti, că acestora le lipseşte curajul. Tăcerea este „mijlocul de aur“ doar pentru interesele personale ale oligarhilor şi baronilor din cele două state. Să nu uităm, PSD-ul a susţinut, la alegerile pentru primăria Chişinăului, un candidat controlat tocmai de un asemenea oligarh.

Atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, au avut loc proteste cu participarea cetăţenilor din diasporă. De asemenea, ştim că în ultimii ani diaspora s-a mobilizat şi încearcă să pună presiune pe politicieni. Poate fi diaspora acea forţă a schimbării situaţiei de pe ambele maluri ale Prutului?

În primul rând, diaspora a evoluat. Cetăţenii care au ales să muncească şi să trăiască în străinătate şi-au dat repede seama ce nu era în regulă în ţările lor. Acum, aceşti oameni au început să-şi dea seama că pot avea o voce comună. Că şi acasă, la ei, poate exista o societate corectă, deschisă, care încurajează munca cinstită aşa cum sunt cele în care trăiesc.

Odată învăţaţi cu democraţia, cu libertatea, cu meritocraţia, acestor oameni nu li se mai poate închide gura. Gândiţi-vă, sunt milioane de oameni, care fiecare povesteşte, explică prin exemple personale felul în care aceste societăţi mult mai prospere funcţionează. Nicio campanie de „Fake News“ legată de UE, de Occident, de democraţie nu poate combate această propagare a informaţiei. Adevărul se propagă prin experienţe personale, iar acesta este cel mai mare coşmar al vechilor politicieni. Da, diaspora poate fi, şi sigur este, catalizatorul acestei schimbări în primul rând de conştiinţă civică.

Şi nu în ultimul rând, diaspora poate da semnalul Unirii şi acolo, în ţările gazdă: este esenţială apropierea românilor care au plecat din România şi din Republica Moldova, sprijinul pe care şi-l acordă reciproc, colaborarea din ce în ce mai strânsă în activităţile politice. Astfel forţa schimbării va avea mult mai mult impact.

2018 este anul Centenarului Marii Uniri. Totuşi, se creează impresia că în R. Moldova s-a făcut prea puţin pentru a celebra acest eveniment. Pe de altă parte, nici în România nu se prea vorbeşte despre Basarabia. Există un vid care se măreşte pe zi ce trece. Mai putem vorbi actualmente despre ideea din anii 90 privind realizarea Unirii?

Subiectul Unirii este folosit, în ultimii ani, la Bucureşti, mai mereu în scopuri politicianiste. Unirea despre care atâţi politicieni vorbesc nu este ceva ce se decide printr-o semnătură, este un mod simplist de a vedea lucrurile.

Viziunea noastră este diferită. Pentru a realiza această Unire, scriptică, în primul rând trebuie să avem o populaţie care să simtă această Unire. Să se simtă la fel, să trăiască la fel la Leuşeni şi la Huşi. Să poată ajunge de la Vaslui la Orhei pe un drum bun, oricând doreşte. Să ştie că drepturile sale sunt aceleaşi şi la fel de bine protejate de către stat pe oricare dintre malurile Prutului s-ar afla. Unirea se construieşte prin proiecte majore făcute împreună, poduri, autostrăzi, gazoducte etc. Aceasta este viziunea noastră despre Unire.

Celebrarea Centenarului Marii Uniri ar fi fost un bun prilej pentru a crea acest sentiment de comuniune între români. Asemenea evenimente, atât de importante, sudează un popor, creează sentimentul apartenenţei. Dar nu acesta este obiectivul actualei puteri de la Bucureşti. Ce se întâmplă de fapt în România? În anul Centenarului, pentru care autorităţile nu fac nimic semnificativ, actuala putere a reuşit să dezbine profund societatea.

La Chişinău, de fapt ca şi în la Bucureşti, la guvernare se află politicieni care nu prea sunt simpatizaţi de cetăţeni. Credeţi că în urma viitoarelor alegeri de la Chişinău va fi schimbată puterea? Sau populismul politic devine forţa centrală şi în această zonă?

Am fost, în urmă cu cinci luni, într-o vizită la Chişinău. În ultimele şase luni, am bătut România, am vizitat comunităţile româneşti din diaspora în campania „Fără penali în funcţii publice“. Peste tot am observat o tendinţă: tot mai mulţi oameni s-au săturat să fie conduşi de politicieni corupţi. Nu mai acceptă modelul vechiului politician, care odată ajuns la putere repede se îmbogăţeşte, care nu rezolvă niciuna dintre problemele reale ale comunităţii.

Nu am decât un scenariu optimist pentru Republica Moldova. Oamenii au văzut ce s-a întâmplat cu victoria lui Andrei Năstase în alegerile pentru primăria din Chişinău. Am să vă spun sincer: nu văd alt viitor pentru Republica Moldova decât unul alături de valorile occidentale - libertate, democraţie, prosperitate. Problema este cât de repede se va parcurge acest drum. Depinde doar de cetăţeni ca acest drum să fie cât mai scurt. Şi o participare masivă la alegeri în favoarea forţelor democratice poate bara drumul „monstruoasei coaliţii“ PD-PSRM către guvernare.

Situaţia geopolitică din regiune devine din ce în ce mai complicată, iar Federaţia Rusă îşi impune prin diferite metode influenţa. Cum vedeţi viitorul Republicii Moldova – spre vest sau est?

Situaţia geopolitică este una foarte complicată în acest moment. Ne aflăm într-o regiune „fierbinte“, să-i spunem. Problema principală care rezidă de aici este însă una care ţine de noi înşine. Scopul principal al nostru ca decidenţi, al nostru ca societate, fie că vorbim de România, fie că vorbim de Republica Moldova, este să nu permitem situaţiei geopolitice externe să nască vulnerabilităţi interne din cauza fie a lipsei de reacţie sau a reacţiei proaste, fie a corupţiei endemice.

Republica Moldova se află astăzi într-o situaţie paradoxală. Avem, pe de o parte, o grupare coruptă, mafiotă care conduce guvernul, pe de altă parte avem o grupare pro-rusă care este condusă de chiar preşedintele republicii şi, la celălalt pol, avem poporul, societatea, cetăţenii moldoveni care îşi doresc un parcurs democratic şi european pentru Moldova, un parcurs către dezvoltare şi democratizare. Au demonstrat acest lucru cu vârf şi îndesat prin alegerile anticipate pentru primăria Chişinăului, iar faptul că cei care au acaparat puterea au decis şi au insistat să anuleze votul oamenilor, demonstrează că tendinţa aceasta este reală în rândul societăţii moldovene, că fraţii noştri de peste Prut îşi doresc să fie alături de România în Uniunea Europeană. Ca şi în cazul lui Liviu Dragnea şi clica sa în România, Plahotniuc şi ai lui, Dodon şi ai lui, vor să deturneze orice voinţă populară în Republica Moldova, acţionează exclusiv în interes personal.

Rămâne însă de văzut cât mai pot face acest lucru. Nu doar că eu cred asta, sunt foarte sigur că dorinţa cetăţenilor va prevala. Pentru că alegerea unui parcurs pentru ţara ta, a unei direcţii de dezvoltare în primul rând, nu e decisă de un grup aflat vremelnic la conducere. Întotdeauna cetăţenii sunt cei care dau tonul şi aşa se va întâmpla şi în Republica Moldova. Şi da, mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova se va afla, alături de România, împreună cu România, în marea familie europeană şi euroatlantică. O repet, depinde doar de cetăţeni cât de repede se va întâmpla acest lucru. Îndemnul pentru ei este acelaşi ca şi pentru românii de dincoace de Prut: să se implice, să fie activi social şi politic alături de forţele din mişcarea de rezistenţă „Acum“.

Radu Mihail este senator USR, membru în Comisia pentru Politica Externă şi secretar în Comisia românilor de pretutindeni.

Interviu realizat de Simion Ciochină pentru Deutsche Welle