Radio Europa Liberă: Mama procurorului Giorgiana Hosu, propusă de Predoiu la şefia DIICOT, acţionară la o firmă offshore

Radio Europa Liberă: Mama procurorului Giorgiana Hosu, propusă de Predoiu la şefia DIICOT, acţionară la o firmă offshore

Giorgiana Hosu canddează pentru conducerea DIICOT

La 80 de ani, mama Giorgianei Hosu, propusă procuror şef al DIICOT, a fost până anul trecut acţionară în firma coordonată de soţul şi fiul vitreg al acesteia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cinci ani, pensionara Suzana Rinu a fost parteneră de afaceri cu o firmă din Liechtenstein, conform Europa Liberă.
 
Giorgiana Hosu este propunerea ministrului Cătălin Predoiu pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Dan Hosu, soţul procuroarei antimafia, este directorul unei firme cu sediul în cartierul Cotroceni. Între 2011 şi 2019, mama Giorgianei Hosu, Suzana Rinu (80 de ani) a deţinut o pătrime din societate. Alte 25 de procente din capitalul social sunt deţinute de fiul vitreg al procuroarei DIICOT. Între 2011 şi 2016, un alt acţionar al firmei a fost o societate înregistrată în celebrul paradis fiscal Liechtenstein.
 
Dan Hosu a primit în 2018 un salariu de 89.000 de lei de la SC Centrul Internaţional pentru Despăgubiri SRL în calitate de director. La acest venit s-a adăugat o pensie de 124.000 de lei de la Ministerul de Interne, actualul director fiind poliţist până în urmă cu 11 ani. Deşi familia Hosu câştigă într-un an 430.000 de lei, adică 90.000 de euro, în declaraţia de avere cei doi apar săraci lipiţi pământului. Niciun teren, nicio locuinţă, niciun leu în bancă, nicio maşină. Din contră, au o datorie consemnată drept „credit consum” în valoare de 45.000 de lei.
 
Afaceri din asigurări
 
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, până în primăvara anului 2019, societatea amintită îl avea ca acţionar pe Hosu Vlad Bogdan care deţinea 25% din firmă. El este fiul vitreg al Giorgianei Hosu. Suzana Rinu, mama Giorgianei Hosu, avea şi ea un sfert din societate, iar Ana Mădălina Burduja deţinea 50% din firmă. Potrivit presei, Ana Mădălina Toma, fostă Burduja, este fiica lui Marinel Burduja, fost vicepreşedinte al Bancorex între 1994 şi 1996.
 
Ana Mădălina Burduja este sora lui Sebastian Burduja, şeful organizaţie PNL Sector 1, numit în decembrie 2019 secretar de stat în ministerul Finanţelor prin decizie a premierului Ludovic Orban.
 
SC Despăgubiri Accidente Vătămări (DAV) este un fel de mediator şi intermediar între firmele de asigurări RCA de pe piaţă şi urmaşii victimelor accidentelor rutiere. Când se produce un accident rutier soldat cu decese, intervine DAV care contactează rudele celui decedat şi le propune asistenţă juridică pentru a primi despăgubiri de la firmele de asigurări.
 
Acţionari ascunşi
 
Cinci ani, între 2011 şi 2016, firma unde mama numărului 2 din DIICOT şi fiul vitreg sunt acţionari cu 50 la sută a fost asociată cu o societate tip offshore din Liechtenstein. Deţinerea unei firme offshore şi asocierea cu astfel de firme nu este un lucru ilegal, însă ridică probleme de ordin moral faptul că un asociat al companiei nu doreşte să fie cunoscut şi nici să plătească în ţara de origine taxele impuse de legile în vigoare.
 
Pe de o parte, în contextul discuţiilor privind pensiile speciale ale magistraţilor, cei din urmă reclamă faptul că acestea sunt îndreptăţite având în vedere faptul că procurorii şi judecătorii nu au voie să deţină acţiuni în cadrul societăţilor comerciale şi nici să facă afaceri.
 
Pe de altă parte, cazul familiei Hosu demonstrează că această interdicţie poate fi evitată, dacă acţiunile firmei sunt deţinute de rudele magistratului.
 
Laura Ştefan: ”E greu de demonstrat că magistratul e beneficiarul real”
 
Potrivit statutului magistratului, “judecătorilor şi procurorilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse”. Atâta timp cât nu se dovedeşte beneficiarul real al firmei, un procuror sau un judecător nu este incompatibil cu statutul magistraţilor care le interzice să desfăşoare activităţi economice, spune pentru Europa Liberă Laura Ştefan, expert anticorupţie.
 
“Deţinerea de acţiuni la o firmă pe numele unei rude nu vine în contradicţie cu statutul magistraţilor, decât dacă demonstrezi că magistratul este beneficiarul real. Iar chestia asta este mai complicat de demonstrat. Ar trebui declarat şi la Registrul Comerţului cine sunt beneficiarii reali ai companiilor. Obligaţia magistratului este doar să consemneze în declaraţia de avere şi de interese dacă soţul – soţia sunt acţionari”, ne-a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie.
 
Giorgiana Hosu: „Soţul meu nu sunt eu”
 
Procuroarea Hosu a fost întrebată cum reuşeşte mama sa să ia decizii pentru o firmă, având în vedere vârsta înaintată. Hosu a declarat că „nu cred că e rolul meu să vă dau asemenea detalii. După cum ştiţi, un magistrat nu are voie să facă activităţi comerciale, nici prin interpuşi, nici direct. Ca atare, nu vă pot da relaţii despre niciun fel de firmă”.
 
Despre faptul că mama sa a fost cinci ani asociată cu o firmă offshore, Giorgiana Hosu a transmis că nu ştie ce afaceri face părintele său. “Să lămurim un lucru: Eu sunt o persoană separată, ca să zic aşa, şi în fapt şi în drept de mama mea. Fiecare acţionează conform a ceea ce crede şi este liber să acţioneze aşa cum vrea. Eu sunt liberă să acţionez aşa cum vreau în limitele codului deontologic şi a legii care guvernează profesia de magistrat. Ca atare, nu cred că sunt în măsură să vă dau niciun fel de detaliu”. Despre implicarea lui Dan Hosu în această poveste, procuroarea DIICOT ne-a comunicat sec: “Soţul meu nu sunt eu. Este firesc să declar în declaraţia de avere firma soţului, dar asta nu înseamnă că ştiu vreun alt amănunt”.
 
Despre Sebastian Burduja, Giorgiana Hosu ne-a declarat că nu-l cunoaşte “şi nu am niciun fel de relaţii cu dumnealui”.
 
Acuzaţii respinse
 
Un alt acţionar al societăţii, Vlad Bogdan Hosu, fiul vitreg al Giorgianei Hosu, nu a dorit să explice de ce a ales să se asocieze cu o firmă offshore în Centrul Internaţional pentru Despăgubiri SRL, dar a recunoscut că-l ştie pe Constantin Toma. Pe Marinel Burduja şi fiul acestuia, Sebastian, Hosu ne-a spus că nu-i cunoaşte. 
 
Despre acuzaţia DNA (în 2016, DNA l-a reţinut pe Dan Hosu pentru trafic de influenţă) potrivit căreia firma la care este acţionar deşi are ca obiect de activitate ”activităţi de consultanţă pentru afaceri”, de fapt „identifică victimele accidentelor rutiere şi percepe comisioane substanţiale din banii obţinuţi pe cale amiabilă de la firmele de asigurări”, Hosu spune că nu sunt adevărate, obiectul de activitate fiind real, corect şi legal, adică „prestarea de servicii de consultanţă pentru firmele de asigurări în domeniul accidentelor rutiere”.
 
DNA l-a anchetat pe Dan Hosu
 
Pe 26 septembrie 2016, DNA anunţa reţinerea a patru persoane, printre care şi pe Dan Hosu, soţul procuroarei Giorgiana Hosu. Cei patru erau acuzaţi de trafic şi cumpărare de influenţă. După o noapte de arest, ei au fost anchetaţi sub control judiciar. Toţi au legături cu piaţa asigurărilor, o afacere de miliarde de euro.
 
Dan Hosu era trimis în judecată în februarie 2017, deoarece şi-ar fi traficat influenţa pe lângă Mircea Ursache, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Hosu urmărea numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asigurări a Angelei Toncescu şi stoparea unor decizii nefavorabile luate de ASF faţă de Carpatica.
 
O a doua acuzaţie DNA privea determinarea unei cunoştinţe a lui Hosu, ofiţer în ministerul de Interne, pentru a accesa ilegal baza de date a instituţiei în vederea aflării datele de contact ale familiilor celor decedaţi în accidente rutiere, pentru a le contacta şi oferi asistenţa juridică contra unui comision.
 
Trafic de influenţă prin contracte
 
Hosu se angaja să o susţină pe Toncescu la şefia Carpatica Asigurări contra unui contract de consultanţă semnat de firma unde acţionar era fiul său, Vlad Bogdan Hosu şi mama soţiei sale, Suzana Rinu. Obiectul contractului viza acordarea de consultanţă societăţii Carpatica în materia despăgubirilor şi a fost încheiat pe 4 ani, valoarea acestuia fiind de 480.000 de euro.
 
Din referatul de propunere de arestare preventivă a celor patru inculpaţi rezultă faptul că aproape toate personajele din acest dosar sunt masoni, foşti lucrători ai SRI sau care activau la data trimiterii în judecată în Ministerul de Interne.
 
 
Mai multe pe Europa Liberă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările