Puşcăria „Altfel“ sau cum să faci Justiţia inutilă

Argumentul „Decât pe banii noştri în puşcărie, mai bine acasă pe banii lor“, folosit de parlamentarii care vor pedepse la domiciliul pentru corupţii condamnaţi, este desfiinţat de specialişti, care spun că înţelesul pedepsei ca mijloc de reeducare va fi rescris.

Măsurile propuse de parlamentarii Puterii prin care condamnaţii pentru corupţie sau infracţiuni de serviciu sunt ţinuţi cât mai departe de închisori,  mai exact, la ei acasă, în arest la domiciliu, a stârnit reacţii puternice din partea societăţii civile şi nu numai. În faţa criticilor, aleşii au preferat să nu tulbure apele şi mai rău. Deşi, ieri, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor urma să se pronunţe asupra controversatului proiect, raportul final a fost amânat, dezbaterile urmând să fie reluate, cel mai probabil, după Paşti.

Reamintim că majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Comisia juridică de la Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, mai multe amendamente ale PSD la o serie de proiecte de lege privind măsurile de executare a pedepselor privative de libertate, prin care condamnaţii pentru corupţie sau infracţiuni de serviciu să-şi ispăşească pedeapsa la domiciliu. Argumentul iniţiatorilor a fost următorul: „Decât pe banii noştri în puşcărie, mai bine acasă pe banii lor“. Numai că „acasă“, face ca pedeapsa să nu-şi atingă scopul prevăzut de lege, acela de a fi „o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului“, atrag atenţia specialiştii în Drept.

Pedepsele pentru corupţie în Occident

Aceştia spun că, în ţări precum Franţa sau Germania, corupţia este sancţionată dur. Astfel, în funcţie de gravitatea infracţiunii şi de gradul de culpabilitate, infracţiunile de mită, îmbogăţire ilicită şi trafic de influenţă sunt pasibile de o pedeapsă de 10 ani închisoare şi o amendă de 150.000 euro. În plus, spălarea de bani se pedepseşte cu 10 ani de închisoare şi o amendă de 750.000 euro. Deci, în nici într-un caz cu arest la domiciliu, măsură considerată în aceste ţări mult prea blândă pentru a-şi atinge scopul.

Pe de altă parte, în Germania, acceptarea unor beneficii financiare sau incorporale în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle unei persoane care ocupă o funcţie publică sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri se pedepseşte cu 10 ani de închisoare. În afară de amendă şi pedeapsa cu închisoarea, legislaţia germană prevede atât confiscarea cât şi pierderea dreptului de proprietate asupra bunurilor obţinute prin comiterea infracţiunii.

Rescriere socială a înţelesului pedepsei

 „Cui nu-i place furtul să treacă la muncă! Cam într-o astfel de cheie aş privi dorinţa unor parlamentari PSD de a-i trimite acasă pe cei care primesc pedepse cu închisoarea sub cinci ani de zile. Dincolo de dorinţa evidentă de a se asigura că apropiaţii lor nu vor suferi major dacă vor avea parte de o condamnare penală, iniţiativa legislativă prezintă un pericol major. Nu e vorba că vom depopula închisorile şi nu vor mai fi condiţii sub demnitatea umană de a ispăşi o pedeapsă. Dacă va trece prin Parlament propunerea, vom asista la o rescriere socială a înţelesului pedepsei ca mijloc de reeducare. Cum se va raporta un cetăţean obişnuit la situaţia în care ştie că, încălcând legea, primeşte o pedeapsă simbolică aproape cu închisoarea la domiciliu? Ne putem aştepta ca respectarea legii să devină un calcul pragmatic în care te vei gândi serios că nu e atât de dramatic să comiţi o infracţiune. E profund nedrept pentru întreaga societate să negociezi infracţiunea prin posibilitatea de a scapă aproape nepedepsit dacă alegi să săvârşeşti o infracţiune majoră totuşi”, afirmă analistul politic Dan Ionescu.

Analistul spune că de această prevedere vor beneficia şi autorii unor fapte grave, al căror loc este în spatele gratiilor, nicidecum să se bucure de confortul propriei locuinţe. „Trei, patru sau cinci ani de zile pedeapsa cu închisoarea nu se acordă pentru acte minore. Şi ce este şi mai incredibil în situaţia în care ne aflăm, este faptul că statul român decide singur prin intermediul Parlamentului să renunţe la atributele proprii, cele prin care asigură ordinea şi siguranţa socială. Nu mă refer aici la actele de violenţă. Furtul, înşelăciunea sau traficul de influenţă sunt infracţiuni care pot altera profund funcţionarea unei societăţi dacă sunt acceptate că fiind fireşti prin interpretarea lor ca încălcări minore ale legii“, a mai spus Dan Ionescu.

„Crezul“

La rândul său, analistul politic Adrian Zăbava susţine că amendamentele depuse de PSD la legea care vizează metode alternative de executare a pedepselor, denotă viziunea partidului şi a membrilor săi vis-à-vis de infracţiunile asociate corupţiei.

„Cred că dacă imaginea luptei anticorupţie va avea în continuare de suferit de pe urma scandalurilor publice, atunci şi membrii PSD vor începe cu mai mult curaj să-şi asume public faptul că, după părerea lor, corupţia nu e o problemă importantă pentru Român ia şi nu are de ce să ţină capul de afiş al agendei publice“, a mai precizat Adrian Zăbavă.

Proiectul liberal, deturnat de social-democraţi

Pe de altă parte, analistul Stelian Tănase pledează pentru pedepsele alternative, precum arestul la domiciliu, dar numai pentru anumite infracţiuni, aşa cum prevede un proiectul de lege iniţiat de PNL. „Nu trebuie să beneficieze de această facilitate cei care au săvârşit infracţiuni cu violenţă sau fapte de corupţie. Sistemul de pedepselor alternative are un rol de prevenire şi unul de reeducare-reabilitare“, spune analistul.Analistul atrage atenţia şi asupra sistemului de justiţie de la noi, care ar fi un mix nefericit de reglementări europene combinate cu unele comuniste. „Este o struţo-cămilă care are reglementări la extreme, ori prea dure, ori prea laxe. Practic, nu este gândit logic pentru a fi coerent. În plus, din cauza stării sistemului penitenciar, un om face o pedepsă dublă. Este privat de libertate, dar şi ţinut în condiţii greu de crezut“, spune Stelian Tănase.

Regim privilegiat

Comisia juridică a aprobat, marţi, mai multe amendamente referitoare la măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, stabilind ca persoanele condamnate, inclusiv pentru fapte de corupţie, cu pedepse de până la 5 ani de închisoare, să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau executarea fracţionată a pedepsei în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat, nu în închisorile supraaglomerate. Totodată, condamnaţii pentru fapte de corupţie mai au o alternativă: pot să-şi echivaleze pedeapsa în zile de muncă în folosul comunităţii.

„Atacul fulger“ al PSD

Amendamentele depuse de PSD la proiectele de lege au fost transmise, marţi, celor din Opoziţie cu doar o oră înainte de şedinţa Comisiei Juridice, acestea fiind asumate de întreg grupul social-democrat, în frunte cu Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor. Nicolicea şi deputatul UDMR Marton Arpad au venit cu ideea că fiind trei proiecte de lege referitoare la măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea, cel mai bine ar fi să se lucreze pe „scheletul proiectului PNL, cel mai vechi dintre ele“. Gabriel Andronache, deputat jurist al PNL, a precizat pentru „Adevărul“ că partidul său a cerut ca iniţiativa lor să nu fie discutată la pachet, dar după ce iniţial a acceptat solictarea PNL, Eugen Nicolicea, s-a răzgândit, fiind aduse amendamente doar la proiectul liberal pe care aleşii acestui partid nu-l mai susţin, deoarece i-a fost modificată forma iniţială. „Respectăm normele de tehnică legislativă“, a fost argumentul lui Nicolicea, când i-a fost atrasă atenţia că nu respectă Regulamentul Camerei Deputaţilor. (Radu Eremia)